FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC – EDIȚIA A DOUA

31/05/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează Forumul Capitalului Românesc – ediția a doua, care va avea loc miercuri, 7 iunie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului. Evenimentul se va bucura de participarea Prim-ministrului României Sorin GRINDEANU, a Ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat Alexandru PETRESCU și a Ministrului Economiei Mihai TUDOSE.

Antreprenorii joacă un rol vital în orice economie sănătoasă. La aproape 3 decenii de capitalism, continuăm să descoperim români al căror curaj, ambiție și talent au conturat și au dezvoltat mediul de afaceri autohton. Sunt români care au plecat de la zero și s-au zbătut pentru ideile lor, pentru a le face profitable. Nu au capitulat și nu au încetat să viseze la o altfel de Românie. În ultimii ani, într-un context economic global marcat de dificultăți, rolul antreprenorilor a devenit din ce în ce mai vizibil: sunt cei care creează locuri de muncă atunci când cei mai mulți renunță să mai facă angajări, sunt cei care văd oportunități când economia scârțâie și cei care investesc, inclusiv în recesiune. Deși capitalul privat și-a făcut loc cu greutate în țara noastră, o dată cu trecerea timpului, s-au detașat antreprenori care au reușit să clădească business-uri competitive la nivel național, dar și internațional.

În acest context, INTACT Media Group susține succesul românesc în afaceri prin campania Români care Dezvoltă România din care face parte și Forumul Capitalului Românesc. Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va reuni reprezentanţi ai autorităților, ai mediului de afaceri românesc, ai rețelei camerelor de comerț şi industrie, ai asociațiilor profesionale, ai presei.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

11/05/2017

Anul 2017 este de o importanţă crucială pentru România. Atingerea unui nivel crescut de dezvoltare economică este un obiectiv al ţării noastre, iar îmbunătăţirea traiului şi creşterea calităţii vieţii se pot înfăptui prin pârghiile pe care le avem la dipoziţie şi vorbim în principal de fondurile europene. Deşi România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene de zece ani, încă întâmpinăm piedici în procesul de absorbţie a banilor de la Bruxelles, iar autorităţile române nu au găsit până acum soluţia cea mai eficientă pentru accelerarea mecanismelor de atragere şi folosire a fondurilor europene. În exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020 ne-au fost alocate, prin programul de coeziune, nu mai puţin de 23 de miliarde de euro. Suma este uriaşă, iar în condiţiile în care anul trecut am atras zero fonduri europene, România se află pe nisipuri mişcătoare. Asta cu atât mai mult cu cât in contextul actual european, situaţia arată că bugetul Uniunii va scădea ca urmare a BREXIT-ului şi există tendinţa ca statele europene să devină mult mai exigente şi restrictive în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici. În anul în curs, autorităţile de la Bucureşti trebuie să profite de oportunitatea de a utiliza cele 5,2 miliarde de euro alocate în special Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit.

În funcţie de creşterea gradului de absorbţie, vom putea să ne apărăm interesele în cadrul Comisiei Europene şi să negociem dintr-o poziţie mult mai fermă continuarea programelor europene de dezvoltare şi după anul 2020.

În acest context, chiar de Ziua Europei, Intact Media GROUP, a organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene moderată de Alessandra STOICESCU.

„România trebuie să urgenteze implementarea proiectelor din bani europeni, care reprezintă 70% din investiţiile publice realizate în ţara noastră. Primele plăți trebuie făcute în acest an, astfel încât Comisia Europeană să poată pleda pentru continuarea politicii de coeziune atunci când se va dezbate bugetul Uniunii Europene de după anul 2020”, a declarat Corina CREŢU, Comisar European pentru Politică Regională, în cadrul Forumului Intact Media Group.

„Pentru noi, aceste fonduri europene reprezintă singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai în media statelor din Vest, la bunăstarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale. Vorbim despre o şansă pe care nu foarte multe dintre statele lumii o au şi aceasta trebuie folosită. Avem 23 de miliarde de euro la dispoziţie pentru perioada următoare”, a explicat Comisarul European. Înaltul oficial a atras atenţia că suntem într-un moment de răscruce şi a îndemnat autorităţile publice locale şi centrale să treacă la fapte şi să pună în practică toate procedurile necesare deblocării fondurilor europene, astfel încât proiectele să înceapă să fie demarate în cel mai scurt timp posibil. Cu banii pe care îi avem la dipoziţie şi cu concursul autorităţilor şi al mediului de afaceri, ţara noastră are toate premizele să construiască şi să dezvolte infrastructura necesară creşterii calităţii vieţii şi a nivelului de trai.

„Trebuie realmente să trecem de la vorbe la fapte şi deja timpul nu mai are răbdare. 2017 este un an crucial. Vă asigur că aş merge şi pe şantier, fizic, dacă s-ar putea să implementez, dar din păcate nu am ce, nu am unde să lucrez, pe ce şantier, pentru că atunci când vine vorba de infrastructura rutieră, de pildă, cel mai avansat proiect, Sibiu-Piteşti, este încă în faza studiului de fezabilitate. Deci construcţiile nu au început încă”, a adăugat Corina Creţu. Totodată, Comisarul European s-a arătat îngrijorat de faptul că tinerii antreprenori nu mai sunt interesaţi de obţinerea banilor de la Uniunea Europeană din cauza birocraţiei excesive şi a procedurilor greoaie de obţinere a fondurilor europene. Potrivit înaltului reprezentant al Comisiei Europene, statul roman a greşit când a introdus condiţii împovărătoare pentru accesarea fondurilor europene şi a exagerat în încercarea de a proteja banul European. Situaţia se poate însă îndrepta, a spus Corina Creţu, prin reducerea numărului de hârtii care trebuie semnate şi stampilate, simplificarea procedurilor şi prin creşterea calităţii proiectelor finanţate de la Bruxelles.

„Înţeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranţă zero faţă de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în faţa beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecinţe financiare, sunt din necunoaşterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane, nu neapărat din dorinţa de a frauda.

Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul naţional românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană şi al treilea OLAF”, a specificat Corina CREŢU.

Birocraţia şi necesitatea resetării formalităţilor care trebuie îndeplinite în procesul de obţinere a fondurilor de la Bruxelles au fost temele principale aduse în discuţie şi de Mihai DARABAN, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Mihai DARABAN a susţinut că problemele din acest domeniu sunt uşor de observat la o atentă analiză a realităţii şi a situaţiei din teren. „Vă vorbește un om care, pentru un proiect transfrontalier la Constanța, a semnat și ștampilat pagină cu pagină 26.200 de pagini. Autoritatea de management, patru inși în același birou cereau câte un document într-un exemplar în original. Le-am spus pe bună dreptate că merit și eu cadou măcar o furgonetă să le car hârtiile. Cam așa stau lucrurile. (…) Cred în această resetare vis-a-vis de formalitățile care trebuiesc îndeplinite. Cred că soluția unui plagiat pozitiv trebuie luată în considerare. Acolo unde nu avem soluții, cred că avem suficiente modele de urmat, măcar în cadrul țărilor care au aderat în primul val. Sper, cu sinceritate, să intrăm pe un drum european pe care îl merităm cu toții”.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana PLUMB, reprezentantul Guvernului Grindeanu la Forumul Intact Media Group, a dat asigurări că Executivul are ca prioritate atragerea într-o proporţie cât mai mare a banilor europeni şi că lucrurile s-au pus deja în mişcare pentru eliminarea barierelor din trecut. Poziţia României este de a apăra politica de coeziune şi după anul 2020, aceasta fiind principala forţă investiţională. Rovana Plumb a enumerat câteva dintre cele mai importante rezultate obţinute de pe urma atragerii fondurilor alocate ţării noastre în exercițiul 2007-2013. „Am încheiat perioada de programare 2017-2013 prin transmiterea pachetului de închidere la Comisia Europeană pe 31 martie și am atins, astfel, o rată de absorbție de 90 % din alocarea pe politica de coeziune”.

„Efectul net al utilizării fondurilor europene în perioada 2008 – 2016 este pozitiv, astfel că PIB, cumulat la finele acestui interval, este cu 13,6 % mai mare decât ar fi fost în absența acestor fonduri. Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite și de evoluția ratei șomajului, care era, la finele anului trecut, cu 3,7 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri. Tot datorită fondurilor europene au fost create aproximativ 100.000 locuri de muncă”. 

Ministrul a anunţat că a transmis până acum Autorității de Audit pachetul complet pentru desemnarea autorităţilor de management, astfel încât, incepand din luna iulie, să putem demara mecanismele de solicitare și obținere a banilor de la Comisia Europeană.

În paralel cu acreditarea autorităţilor de management, ministerul de resort îşi propune şi să simplifice acele reguli şi prevederi care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor europene. „Motoarele noastre sunt turate la maximum. Un alt obiectiv este finalizarea unui Manual al Beneficiarului. Astfel, cei care vor depune proiecte pe fonduri europene să aibă la dispoziţie un instrument care să îi ghideze mai bine în accesarea fondurilor şi să răspundă întrebărilor acestora.”

Rovana Plumb a mai declarat că este extrem de interesată de propunerile care vin de la specialiştii în atragerea de fonduri europene din mediul privat, pe care i-a invitat să facă parte din subgrupuri de lucru organizate de minister şi care vor avea drept scop consultarea asupra eloborarii viitoarelor ghiduri, care, odată întocmite să nu stea mai mult de 10 zile în consultare publică.

Totodată, ministrul Fondurilor Europene a anunţat în premieră că, în data de 18 mai, în cadrul şedinţei Comisiei de Monitorizare a Programului Operaţional Capital Uman, va propune eliminarea acelei condiţii de eligibilitate a proiectului ce prevede ca solicitanții să fi accesat și în trecut fonduri europene, pe motiv că se creează discriminare.

O altă problemă semnalată de cei care se înscriu pentru proiectele finanţate prin fondurile nerambursabile este cea a dificultăţii contestării respingerii proiectului. La aceasta, ministrul Rovana Plumb a făcut public faptul că guvernul a început demersurile ca, în viitorul apropiat, să poată fi discutate litigiile pe fonduri europene la Bucureşti, astfel încât cei care se simt neîndreptăţiţi să nu mai fie nevoiţi să apeleze la Curtea de Arbitraj de la Paris.

Unii dintre beneficiarii dezvoltării pe baza proiectelor europene sunt unităţile administrative teritoriale. Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA, a declarat în cadrul forumului Intact Media Group că, în cadrul instituţiei pe care o conduce a fost creat un department specializat în absorbţia fondurilor europene şi monitorizarea proiectelor. Gabriela FIREA a subliniat că Planul de Mobilitate Durabilă Urbană al Capitalei care a fost aprobat de Consiliul General va fi pus în aplicare şi cu ajutorul banilor europeni. Mai mult, pentru ca transportul în Bucureşti să îndeplinească cerinţele de siguranţă şi de mediu şi pentru ca traficul să fie decongestionat, edilul a cerut Guvernului să  transfere în administrarea Municipalităţii Centura  Capitalei. „Este un bilanţ negativ pe care, din nefericire, din punctul meu de vedere, nu avem cum să îl rezolvăm cu puteri miraculoase, câtă vreme orice guvern, orice minister al transporturilor şi fostul CNADNR – actualmente CNAIR – are în responsabilitate multe alte centuri ale oraşelor, drumuri exprese, alte obiective strategice pentru ţară. Nu înţeleg de ce nu ni se acordă – de fapt, o greutate pe umerii noştri – o mare răspundere, pentru că nu cerem Centura Municipiului Bucureşti doar ca să ne fălim cu ea. Dacă o luăm în administrare înseamnă că ne-am făcut calculele, strategia, ne-am organizat, avem multă disciplină şi vrem să finalizăm o dată pentru totdeauna Centura Capitalei, care înseamnă o viaţă mai bună pentru cetăţeni, mai puţină poluare, mai puţine accidente, siguranţă în trafic, creşterea calităţii vieţii tuturor”, a precizat Gabriela FIREA.

Totodată, edilul a mai menţionat că, în cadrul primăriei, se lucrează în prezent la o actualizare a vechiului studiu de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre – București. „Am vorbit deja și sper să depășim nivelul discuțiilor, pentru că pregătim acum un studiu de fezabilitate — de fapt o updatare a vechiului studiu de fezabilitate — în ceea ce privește un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor. Deci, nu mai contează în ce epocă istorică, politică ne aflăm, câtă vreme banii românilor s-au dus către acest obiectiv, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-București”. Comisarul European Corina CREŢU a ţinut să explice că, dacă acest proiect va fi propus oficial şi va fi bine argumentat, Bruxelles-ul ar putea lua în calcul să îl sprijine prin acoperirea cheltuielilor cu studiul de fezabilitate.

Totodată, Primarul General a mai vorbit şi despre faptul că în sectoarele în care Capitala nu este considerată eligibilă, s-au găsit soluţii alternative care să îmbunătăţească viaţa bucureştenilor. Astfel, Gabriela FIREA a  anunţat că, deşi în Bucureşti nu se poate construi un spital regional, Municipalitatea a alocat din fonduri proprii suma necesară ridicării unui spital metropolitan şi că, în acelaşi timp, tot din resurse proprii, va finanţa modernizarea şi igienizarea celor 19 unităţi spitaliceşti din subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti.

Consilierul de stat, Marius NICA şi totodată fost ministru al Fondurilor Europene a transmis un mesaj din partea premierului Grindeanu, care a confirmat şi pe această cale prioritatea absolută a Executivului – creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. „Guvernul şi-a asumat un program de guvernare ambiţios, bazat pe o schimbare de paradigmă şi mă refer aici la ponderea cheltuielilor în ce priveşte consumul şi investiţiile, adică 50-50 la sută. S-a discutat despre cele 5 miliarde prevăzute în bugetul pe 2017 ca fonduri nerambursabile incluzând aici şi agricultura.

Am ajuns la aceste cifre după mai multe calcule precise. În luna mai, suma de 2,6 mld de euro este deja realizată”. În condiţiile în care mulţi beneficiari renunţă la accesarea fondurilor europene, Guvernul va trebui să simplifice procedura şi să creeze un mecanism coerent de implementare a unui proiect, a mai specificat Consilierul de stat.

Nu doar demararea de proiecte europenene, ci şi derularea pe perioada de sustenabilitate a acestora este o chestiune care trebuie să ne preocupe, a precizat şi Cristian ERBAŞU, Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcţii. Acesta a semnalat că în următorii ani riscăm să rămânem fără forţă de muncă specializată şi a cerut să se ia măsuri care să prevină o asemenea situaţie. „Forţa de muncă în construcţii este de 300 de mii de lucrători. O sută de mii se spune că nu sunt calificaţi. Peste doi ani va fi nevoie de jumătate de milion de lucrători şi nu o să îi avem pe piaţa muncii. Nu există legislaţie ca să aducem contingente din afara Europei. Legislaţia pentru formarea profesională şi ineficienţa din domeniul fiscal şi al achiziţiior publice şi de acordare a autorizaţiilor publice de construcţie vor face ca rezultatele să fie minime. Consecinţa e că proiectele vor fi blocate”.

Eficienţa implementării  în timp a programelor europene impune schimbarea modelului economic al României, a fost de părere Florian MARIN, Vicepreşedintele Consiliului Economic şi Social. „Avem un capital, banii circulă de la Vest la Est şi forţa de muncă de la Est la Vest. Fondurile Europene ar trebui să medieze această antagonie. Problema este că oamenii îşi pierd încrederea în fondurile europene. Ministerul ar trebui să reclădească încrederea în aceste instituţii şi în capacitatea fondurilor europene de a rezolva problemele de dezvoltare. Pericolele din perioada 2014-2020 nu ţin de demararea licitaţiilor de proiecte. În 2018 va fi un deficit major de lichidităţi”, a menţionat Florian MARIN. Acesta a propus elaborarea unui plan masiv de subvenţionare a locurilor de muncă şi finanţarea sectoarelor care nu au standard ocupaţional.

Țara noastră poate să atragă fondurile pe care le are la dispoziţie, a declarat, într-o notă optimistă, fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen TEODOROVICI.

„România poate să absoarbă toate fondurile de 23 de miliarde de euro, care pot fi cheltuiţi în maximum trei ani de zile”. Fostul ministru şi-a argumentat punctul de vedere pe experienţa din trecut, amintind că pînă în 2007 am fost pe primul loc la implementarea programelor preaderare, când am înregistrat 95% absorbţie pe sectorul de mediu şi de transporturi, avantaje pe care nu am ştiut să le capitalizăm, însă, în ultimii zece ani.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

28/04/2017

Intact Media Group și Camera de Comerț și Industrie a României organizează forumul “ FONDURI EUROPENE. 2017 – un nou început”, care va avea loc marți, 9 mai 2017, începând cu ora 10:00, la CCIR Business Center, Amfiteatrul Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul se va bucura de participarea Comisarului European pentru Politică Regională Corina CREȚU și a Ministrului delegat pentru Fonduri Europene Rovana PLUMB.

La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în zi de sărbătoare – Ziua Europei – forumul va marca importanța anului 2017, an cheie ce aduce noua șansă la dezvoltare pentru țara noastră.

România are oportunitatea ca, în acest an, să atragă de la Comisia Europeană suma de 5,2 miliarde euro din fondurile aferente Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit. În contextul în care România înregistrează, în prezent, o rată de absorbție redusă a fondurilor corespunzătoare Politicii de coeziune 2014 — 2020, anul 2017 este decisiv pentru țara noastră din punctul de vedere al valorizării acestei şanse istorice privind fondurile europene.

În acest context, evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului României, ai Autorităţilor de Management al Programelor Operaţionale, ai sistemului bancar, ai firmelor de consultanţă și ai consultanților și, în special, ai companiilor cu experiențe pozitive în accesarea de fonduri europene, ai rețelei camerelor de comerț şi industrie şi, nu în ultimul rând, ai reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat în România.

Temele propuse dezbaterii vizează deblocarea procesului de absorbție a fondurilor europene pentru România, demersurile și mecanismele pentru accelerarea atragerii de fonduri europene, oportunitățile ce țin de fondurile alocate României până în anul 2020, domeniile cu cel mai mic grad de absorbţie și măsurile ce pot fi luate pentru a creşte gradul de absorbţie în aceste sectoare, rolul băncilor în finanțarea și facilitarea procesului de absorbție.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

CAPITALA VERDE INVESTIŢII ÎN MEDIU PENTRU BUCUREŞTI

14/04/2017

Aglomerarea și poluarea sunt principalele două probleme care afectează nivelul de trai al locuitorilor oricărui mare oraș din lume și a căror rezolvare presupune măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, asigurarea de spaţii verzi în mediul urban şi gestionarea ecologizată a deşeurilor. Din nefericire, în acest moment, studiile independente situează Municipiul Bucureşti pe primul loc într-un top al celor mai poluate oraşe de pe continent. Măsuratorile efectuate în timp au evidențiat că aerul inspirat de locuitorii celui mai mare oraș din România este viciat de uriașe cantităţi de noxe şi praf, nivelul noxelor fiind una dintre cele mai importante dovezi a faptului că, in acest moment, Capitala nu îndeplinește una dintre cele mai importante norme ale Uniunii Europeane: asigurarea unei suprafeţe de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Cum situaţia devine critică, iar insituțiile Uniunii Europeane amenință cu impunerea de sancţiuni financiare importante, actuala administrație a Capitalei a demarat un amplu proces de consultare atât cu autoritățile centrale, cât și cu organizațiile neguvernamentale și companiile private în vederea întocmirii și aplicării unui plan pe termen mediu și lung pentru “curățarea” aerului Capitalei. Principalele soluții propuse în cadrul acestor consultări – investiţiile şi proiectele pentru protecţia mediului, extinderea spaţiilor verzi, colectarea selectivă şi depozitarea în gropi ecologizate a deșeurilor, precum şi valorificarea Parcului Natural Văcăreşti – au fost temele principale de discuţie în cadrul forumului “Capitala verde. Investiţii în mediu pentru Bucureşti”, organizat de INTACT Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU.

Proiectul Capitala Verde reprezintă una dintre priorităţile Primăriei Municipiului Bucureşti, în bugetul pentru 2017 fiind alocate aproximativ 60 de milioane de euro pentru protecţia mediului. “Oraşul trebuie să respire”, a declarat edilul Capitalei, Gabriela FIREA, în deschiderea forumului Intact Media Group. Parcurile sunt sursa principală de generare a aerului curat la care au dreptul locuitorii Bucureștiului. Primarul General a explicat și motivele pentru care Capitala a ajuns în situația de a nu putea asigura un aer curat cetățenilor ei: “În perioada 2001-2013, Capitala a pierdut 36 de hectare de teren în parcuri şi 23 de hectare de spaţii verzi şi terenuri pe care sunt amenajate locuri de joacă prin retrocedari. O hotărâre judecătorească trebuie respectată, dar am luat decizia să încercăm să recuperăm aceste zone pierdute”, a precizat Gabriela Firea.

Primarul General a anunţat că lucrează deja la îndreptarea acestei situaţii: “Vom încerca să găsim o soluţie legală ca noii proprietari fie să primească alte terenuri la schimb, fie să le vândă Primăriei la un preţ rezonabil.’’

Primarul General, Gabriela Firea, a mai declarat că Municipalitatea va implementa o soluţie tehnologizată de monitorizare permanentă a calității aerului. „Vom implementa în perioada următoare un sistem operaţional pentru managementul calităţii erului, cu ajutorul căruia vom putea cunoaşte în timp real nivelurile de concentraţii de poluanţi atmosferici şi vom putea emite informări/alarmări ale populaţiei. Vom amplasa în zone pe care le considerăm ca fiind supuse poluării stații de monitorizare. 25 dintre acestea vor fi fixe, 9 stații vor fi relocabile și 20 de echipamente pentru măsurări indicative. Stațiile care vor fi fixe, cele 25, vor fi amplasate în zona spitalelor, școlilor, parcurilor și zonelor de agrement (…). Prin acest sistem de teletransmisie de date vom putea să aflăm în fiecare moment care este gradul de poluare și vom putea transmite aceste informații instituțiilor care să poată lua măsuri”.

Un alt punct important în cadrul programului Capitala Verde este implementarea la nivelulul întregii zone a colectării selective a deșeurilor, dar și refacerea gropilor de gunoi astfel încât ele să corespundă standardelor europene de ecologizare.”Am ajuns ca în 2017 doar 5% din deşeuri să se recicleze. Anul acesta, dacă nu triplăm acest procent, să ajungem la 15%, vom primi amenzi usturătoare‚” a punctat Primarul General al Capitalei, care a ţinut să precizeze că, până în 2020, acest procent trebuie să fie de 50%.

Despre posibile sancţiuni din partea Uniunii Europene a vorbit în cadrul Forumului Intact Madia Group şi Ministrul Mediului, Vicepremierul Graţiela GAVRILESCU. România are de rezolvat în zona gestionării deșeurilor nu mai puțin de nouă situații de infringement, mai multe proiecte cu finanțare europeană fiind în pericol până la rezolvarea acestor situații, a atras atenţia Gavrilescu.

Ministrul a anunţat că, în perioada următoare, va negocia împreună cu primăriile, societăţile de salubritate, societăţile producătoare de ambalaje şi ONG-uri un plan de măsuri pertinent, astfel încât în 2050 ţara noastră să atingă nivelul european de deşeuri zero. ”Îmi doresc lucrul acesta atât ca cetăţean al României, cât şi ca Ministru al Mediului. Este o miză mare când vorbim despre Planul Multianual de Investiţii pe Mediu al Capitalei. Foarte multe generaţii s-ar putea să aibă de suferit dacă nu luăm acum măsuri pe termen lung. Pe mine, ca Ministru al Mediului, mă preocupă ca România să nu mai aibă probleme de infringement şi ca Bucureştiul să devină o adevărată capitală europeană şi, atunci când mergem pe drumurile ţării, să nu mai vedem munţii de gunoi  de pe spaţiile verzi.”

Forumul a oferit companiilor private și reprezentanților ONG deschiderea unui dialog public cu reprezentanții Guvernului, una dintre temele dialogului fiind modul în care fondurile europene pot fi folosite în proiecte de mediu. „Cine răspunde pentru faptul că fondurile europene nu au fost absorbite. Cine răspunde pentru pasivitate?”, i-a întrebat Cristian ERBAŞU, Directorul General Construcții Erbașu, pe reprezentanții Guvernului, care au replicat că: „Trebuie să recuperăm toate lucrurile care nu s-au făcut şi să punem ordine în această ţară, inclusiv pe mediu. Sunt mult prea multe persoane care ar trebui să răspundă pentru nepăsare, dar noi trebuie să considerăm esenţial punctul de plecare de azi. România are posibilitatea să devină una dintre cele mai puternice ţări din punct de vedere economic şi al mediului.”

Una dintre propunerile lansate în cadrul Forumului Capitala Verde a venit din partea unei companii private care a propus reluarea unei idei mai vechi privind transformarea in parcuri a terenurilor abandonate sau lăsate în paragină.

Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group, a propus preluarea de către Primărie a unei zone abandonate din zona limitrofă Capitalei: „Există un depozit de gunoi, Giulești-Sârbi, în care s-au depozitat deşeurile de după cutremurul din 1977. Aş propune ca toată această zonă de peste 700 de hectare, nefolosită, să fie preluată de Primăria Municipiului Bucureşti şi să fie împădurită”.

De altfel, replantarea este o soluţie folosită deja de unele primării de sector. „Avem programe anuale de plantare de noi arbori. Mergem pe logica plantelor perene,  nu pe panseluţe. Sectorul 6 va fi primul care va prezenta o grădină realizată pe o clădire”, a anunţat Primarul Sectorului 6 Gabriel MUTU în cadrul forumului.

Până ca astfel de măsuri să poată fi realizate, în prezent există deja un exemplu de succes, Parcul Natural Văcăreşti. Noua administrație a Capitalei are de gând să valorifice potențialul celui mai mare parc urban din Europa continentală la un nivel nemaiîntâlnit până acum.

„Vorbim de un dar pe care natura l-a oferit bucureştenilor şi României. Datorită acestui loc de la marginea oraşului, fiecare locuitor al Capitalei a primit un metru pătrat de spaţiu verde în plus”, a declarat Dan BĂRBULESCU, Directorul Executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti. „Înfiinţăm administraţia parcului, elaborăm regulamentul parcului şi pe baza studiilor ştiinţifice Constituţia parcului”, a mai spus Bărbulescu, care a anunţat totodată că îi aşteaptă pe bucureşteni şi pe turişti să viziteze acest spaţiu de 184 de hectare.

Spaţiile verzi trebuie să facă parte din arhitectura unui oraş. Aşa, putem asigura un viitor mai sănătos generaţiilor următoare şi de aceea toate planurile şi măsurile prin care resursele naturale pot fi utilizate la maximum trebuie să constituie o prioritate în prezent.

Dezbaterea “Capitala verde. Investiţii în mediu pentru Bucureşti” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de
Iridex Group, Construcții Erbașu și Romprest.

CAPITALA VERDE. INVESTIȚII ÎN MEDIU PENTRU BUCUREȘTI

06/04/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul „Capitala verde. Investiții în mediu pentru București”, care va avea loc miercuri, 12 aprilie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

Situaţia spaţiilor verzi din Bucureşti aparţinând domeniului public este îngrijorătoare, acestea diminuându-se anual în perioada 2007-2014, după cum a reieșit dintr-un raport de audit realizat de Curtea de Conturi referitor la performanţa utilizării fondurilor bugetului local pentru amenajări peisagistice şi întreţinere spaţii verzi în Capitală. Bucureştiul şi România nu îndeplinesc criteriul european privind suprafaţa de spaţiu verde/locuitor de minimum 26 mp/cap de locuitor până la 31 decembrie 2013 (conform OUG nr. 114/2007).

Primăria Capitalei a alocat în bugetul pentru 2017 suma de 270 de milioane de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) pentru „protecția mediului”. Au fost aprobați “indicatorii economici în valoare totală de 73 milioane de euro pentru proiectul realizării de piste de biciclete și amenajări conexe, din care anul acesta au fost alocate 2 milioane de euro, proiectul fiind eligibil pentru obținerea unei finanțări nerambursabile din partea UE”. De asemenea, pentru eco-igienizare este prevăzut un buget de 7 milioane de euro, bani alocați pentru deratizare și dezinsecție, tratamente fito-sanitare, iar 27 de milioane de euro se îndreaptă către parcurile din București.

În acest context, evenimentul care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va aduce în prim plan problema spațiilor verzi din București și soluțiile concrete propuse de autorități și va reuni reprezentanţi ai autorităților și ai mediului de afaceri, ai mediului academic, ai asociaţiilor de proprietari și ai presei. 

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

START-UP NATION ROMÂNIA. Post eveniment

06/04/2017

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a unei economii sănătoase, competitive şi cât mai diversificate. Tocmai de aceea, statele îi încurajează pe cei care vor să devină antreprenori şi să deschidă o afacere, prin anumite programe guvernamentale. Văzute ca o manifestare practică şi eficientă a colaborării dintre public şi privat, în care ambele părţi îşi asumă concomitent atât riscuri, cât şi încredere una în cealaltă, programele de tip Start-Up sunt un exemplu de succes la nivel mondial.

În România, este nevoie acută de înfiinţare de noi firme şi, implicit, de noi locuri de muncă, iar statul este dispus să se implice în mod activ în stimularea afacerilor de la zero. În 2017 se împlinesc zece ani de când ţara noastră a aderat la Ununea Europeană şi are la îndemână programele de finanţare europeană, care însumează milioane de euro. Cu toate acestea, cifrele arată că ne aflăm la coada clasamentului în ce priveşte numărul de companii raportat la totalul populaţiei. În încercarea de a îndrepta această realitate şi de a da o şansă reală celor care au idei creatoare, viziune şi spirit antreprenorial, dar nu dispun de acea sumă minimă de bani necesară pentru a-şi începe propria afacere, Guvernul României propune proiectul START-UP NATION ROMÂNIA. Prin acesta, Guvernul, prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat intenţionează să creeze premisele apariţiei a 10.000 de noi firme anual, fapt care să ducă la crearea a 20.000 de noi locuri de muncă. Având în vedere aplicabilitatea largă, dar şi nevoia potenţialilor beneficiari de obţinere a unor informaţii cât mai clare şi detaliate, INTACT MEDIA GROUP, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a organizat forumul START-UP NATION ROMÂNIA moderat de Alessandra STOICESCU.

“Programul START-UP NATION- ROMÂNIA este o contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business din România, acesta încurajând oamenii să devină antreprenori”, a declarat Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru PETRESCU, prezent la dezbateri. Potrivit acestuia, cu toate că de-a lungul timpului au existat mai multe încercări de încurajare a businessurilor aflate în fază incipientă, acestea nu au “atins omul de pe stradă”. Diferenţa dintre programele anterioare şi cel care se află acum pe ultima sută de metri şi va intra în vigoare şi în aplicare din data de 2 mai constă în faptul că acesta din urmă are la bază un principiu cheie: simplitate în exprimare, astfel încât să fie uşor accesibil şi să nu lase loc de interpretări. Asta pentru a permite oricui care “aruncă doar ochii” pe grila de eligibilitate să ştie dacă se califică sau nu. „Este și un life style option. Așa îl văd. Este opțiunea de a deveni antreprenor. Este un risc într-un fel? Este. Este un risc pentru cel ce se lansează în business?

Este. Dumneavoastră, ca antreprenor, aveți riscul lângă dumneavoastră tot timpul. Ei bine, și Guvernul României vine în acest caz și își asumă riscuri. Cred că este o contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business din România. Încurajăm oamenii să devină antreprenori”, a adăugat Alexandru Petrescu, la forumul INTACT MEDIA GROUP.

Guvernul a alocat acestui program peste 1,7 milioane de lei. Dintre aceştia, 500 de mii de lei provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi restul de 1, 2 milioane de lei sunt bani de la bugetul de stat. De asemenea, plaja celor cărora se adresează acest program este una extinsă şi se referă la patru domenii considerate prioritare în programul de guvernare. Acestea sunt: 1) producţia de programare şi IT, 2) industrii creative, neincluzând aici codul CAEN 6201, 3) servicii şi 4) comerţul şi alte activităţi. Suma maximă pe care o poate obţine un proiect este de 200.000 de lei.

Pentru îmbunătăţirea programului şi pentru a-i implica în mod real pe cei care urmează să beneficieze de pe urma acestuia, iniţiatorii au organizat o serie de dezbateri publice în mai multe oraşe imporatnte din ţară. În urma discuţiilor publice, Start-Up Nation România a suferit anumite modificări faţă de forma iniţială în care a fost propus prin ordonanţă de urgenţă. Condiţiile finale în cadrul programului au fost mult îmbunătăţite faţă de prima formă. „Ca să deveniţi eligibili în acest program, trebuie să faceţi trei lucruri foarte simple: să vă deschideţi o societate comercială după data de 30 ianuarie 2017, trebuie să creaţi minim un loc de muncă şi să menţineţi acest loc de muncă pentru o perioadă de doi ani de zile”, a detaliat Secretarul de Stat în Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antrprenoriat, Ilan LAUFER.

Modificările majore ale programului conceput iniţial, survenite ca urmare a cererilor şi sugestiilor luate „la cald” din teritoriu se referă la faptul că atât salariile, cât și TVA-ul nedeductibil vor fi incluse în gama cheluielilor ce se pot deconta. La fel şi chiriile, dar şi achiziţionarea de spaţii noi necesare desfăşurării activităţii. Totodată, important de ştiut este că beneficiarii vor putea să prevadă şi să deducă o sumă de până la 3.000 de lei, în scopul participării la unele cursuri de formare şi perfecţionare profesională în antreprenoriat şi management. Tot ca noutate absolută este faptul că decontarea cheltuielilor se va face pe principiul cererii de plată. „Cel ce beneficiază de grant nu e obligat să vină cu banii de acasă. Plata se va face în 30 de zile. Dobânda va fi considerată cheltuială eligibilă,” a specificat Ilan Laufer. Platforma electronică utilizată pentru înscrierea de proiecte va fi una prietenoasă şi uşor de accesat. Aceasta va fi pusă la dispoziţia viitorilor antreprenori pentru 15 zile, urmând ca evaluarea şi răspunsurile să se dea în următoarele 15 zile. Punctajul minim obţinut este de 100 de puncte.

Pentru a creşte şansele de accesare a fondurilor, Ministerul a prevăzut că în cazul angajării de persoane defavorizate, cu dizabilităţi, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau şomeri şi absolvenţi din 2012 şi până în prezent, indiferent dacă au mai lucrat în această perioadă sau nu, să se primească un punctaj suplimentar.

Programul START-UP NATION ROMÂNIA, atât de aşteptat de cei interesaţi, ar avea nevoie şi de un parteneriat cu instituţiile financiare, în special băncile comerciale,  care să asiste noii intreprinzători, prin asigurararea unor linii de credit de-a lungul derulării activităţii. „Singura chestiune ar fi existenţa posibilităţii ca la nivel de Minister să se poată realiza o colaborare cu băncile din România pentru finanţări ulterioare. 200.000 de mii de lei e o sumă considerabilă, dar dezvoltarea ulterioară necesită alte investiţii’’, a spus Dragoş UNGUREANU, Director Adjunct Comercial IMM, Banca Transilvania.

Pe de altă parte, Paul ICHIM, Vicepreşedinte Executiv, EximBank România, a precizat că „în ceea ce priveşte eligibilitatea start-up-urilor pentru finanţare, spun, atunci când mi se adresează reproşuri că nu finanţăm start-up-uri, că toate băncile comerciale sprijină start-up-urile în măsura în care planul de afaceri îmi arată posibilitatea de replată a acelor sume. Trebuie să judecăm mai profund. Trebuie să vorbim de experienţa celui care vrea să investească. E important să vedem dacă avem minime cunostinţe despre piaţa respectivă’’.

În aceeaşi notă s-a exprimat şi Adrian VASILESCU, Consilierul Guvernatorului BNR. Acesta a declarat că antreprenorii au, în primul rând, nevoie de cultură economică, foarte mulți nu o au și nici nu sunt preocupați de aceasta şi, tocmai de aceea, este nevoie ca aceştia să se educe în domeniul business-managementului.

În accepţiunea Guvernului, programul START-UP NATION este strâns legat de alte măsuri şi legi care trebuie luate în sectorul antreprenorial. Asta deoarece şi o firmă nou înfiinţată, care intră pe piaţă, va fi în scurt timp supusă verificărilor organelor de control. Astfel, este adusă din nou în discuţie Legea Prevenţiei, menită să permită tuturor societăţilor comerciale să intre în coformitate cu legea, înainte de a fi sancţionate şi uneori chiar împinse spre insolvenţă şi faliment, de către cei care sunt trimişi să le controleze.

„Legea prevenției încearcă să elimine percepția de control invaziv. Încearcă să elimine omul care se pune în ușa afacerii dumneavoastră și vă ia cu ‘Ia să vedem ce găsim noi astăzi’. Aceasta încearcă să elimine. Eu nu am pretenția că această lege va aduce un grad de liniște totală și toată lumea de acum trebuie să evite sau să treacă pe rândul doi de activitate conformitatea cu legea. Nu asta trebuie să se întâmple. Este un prim pas spre a trece spre următorul stadiu, care este cel de încredere între cei doi jucători relevanți ai businessului românesc: antreprenorul și autoritatea de control”, a explicat Ministrul Alexandru Petrescu, în cadrul forumului INTACT MEDIA GROUP.

Proiectul de lege, sub incidenţa căruia intră acum nu mai puţin de 33 de contravenţii, se află în dezbatere publică până la data de 1 mai.

Mediul de afaceri cere adoptarea acestei legi numaidecât, aceasta fiind văzută ca o adevărată gură de aer. „Suntem într-o situaţie în care orice abatere este o infracţiune.  Există panică în mediul de afaceri că autorităţile de control sunt direcţionate ca să colecteze bani la buget’’, a declarat Cristian ERBAŞU, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Legat de această chestiune, s-au ridicat unele probleme care, deşi deocamdată rămân fără răspuns, ar putea fi rezolvate prin promovarea unei iniţiative legislative: „există un set de pedepse şi pentru cei care controlează? Cum se poate contesta raportul de control al celor de la Antifraudă? Dacă acel raport nici nu există, atunci ce poţi să conteşti?’’, a punctat Isabelle TUDOR, Director Administrativ MB Telecom.

Tot pentru a veni în ajutorul antreprenorilor, numărul de taxe fiscale şi parafiscale din România ar urma să scadă la 50 în 2018, de la peste 100, iar acestea se vor putea achita online, a declarat secretarul de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat Ilan Laufer, la forumul privind Programul „START-UP NATION – ROMÂNIA”.

Dezbaterea “Start-Up Nation România” a fost organizată de Intact Media Group în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și a fost susținută de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Banca Transilvania, MB Telecom și EximBank România.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

START-UP NATION ROMÂNIA

24/03/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul „START-UP NATION – ROMÂNIA” în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, care va avea loc marți, 4 aprilie 2017, la Palatul Parlamentului

România deţine al doilea cel mai scăzut nivel, după Serbia, în ceea ce priveşte numărul de companii raportat la totalul populaţiei. În total, în România sunt 443.000 firme active şi o pondere de 23 de firme la mia de locuitori, în condiţiile în care Cehia are o medie de 140, Slovacia de 116, Ungaria de 60, Bulgaria de 55 şi Polonia de 47 (sursa: INSSE, Eurostat, Coface). Potrivit datelor Coface, cele mari mari 10% dintre firmele românești dețineau, la sfârșitul anului 2015, aproape 91% din totalul veniturilor întregului mediu de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%).

Bugetul destinat în acest an programelor de finanțare ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este de zece ori mai mare decât cel din 2016, iar Programul de Guvernare prevede mai multe proiecte pentru susținerea înființării de întreprinderi mici și mijlocii. Această finanţare se traduce prin beneficiari mai mulți și, implicit, prin mai multe locuri de muncă ce vor fi create.

În acest context, evenimentul care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată privind Programul „Start-Up Nation – România”, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai autorităților și ai mediului de afaceri, ai asociaţiilor profesionale și ai patronatelor din domeniu, ai mediului academic și ai presei.

AGENDA

9:30-10:00  Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

10:00-13:00  Dezbatere

• Impulsionarea spiritului antreprenorial – o provocare și o necesitate pentru economia românească;
• Principalele programe guvernamentale de susținere a antreprenorilor români – „Start-Up Nation – România” și alte proiecte;
• Care sunt bugetele alocate acestor programe și cum pot fi accesate?
• Cum susține Legea prevenției fiscale sectorul întreprinderilor mici și mijlocii și mediul de afaceri în general?
• Educația antreprenorială în România.

Moderator:

• Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

• Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României
• Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
• Ilan LAUFER, Secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
• Paul ICHIM, Vicepreședinte Executiv, EximBank România
• Adrian VASILESCU, Consilier al Guvernatorului, Banca Națională a României

Dezbatere cu mediul de afaceri

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

PIAȚA IMOBILIARĂ ÎN 2017

07/03/2017

Piaţa imobiliară din România se află pe un trend ascendent, nivelul dezvoltării acestui domeniu fiind în strânsă legătură cu creşterea economică înregistrată de România în ultimul an. Atât Guvernul, Parlamentul şi instituţiile publice şi locale, cât şi investitorii şi dezvoltatorii imobiliari au un scop comun şi anume menţinerea, în 2017, a acestei tendinţe de creştere. Fiind un domeniu viu, în permanentă mişcare, evoluţia şi fluctuaţiile din acest domeniu îi interesează în egală măsură pe cumpărătorii de locuinţe. În sprijinul lor, dar şi al constructorilor şi al oamenilor de afaceri din sectorul imobiliar, statul, prin puterea sa de reglementare, propune o serie de măsuri care să ducă la stimularea pieţei imobiliare. O dezbatere publică pe această temă a avut loc în cadrul Forumului „Piaţa imobiliară în 2017” organizat de Intact Media Group în cadrul Salonului Imobiliar București și moderat de Alessandra STOICESCU.

Planurile Executivului de a încuraja şi susţine dezvoltarea sectorului imobiliar se regăsesc în programul de guvernare. Premierul Grindeanu şi-a propus să readucă piaţa imobiliară la nivelul la care se afla în urmă cu zece ani, atunci când se înregistra punctul culminant al evoluţiei acesteia. Mai mult, în Parlament a intrat în procesul legislativ un proiect de lege ce prevede eliminarea TVA la achiziţia de locuinţe noi, act normativ care este în deplin acord cu politicile fiscale ale Guvernului. Conform documentului, această măsură se aplică în cazul în care persoanele fizice cumpără imobile noi, a căror valoare nu depăşește o sută de mii de euro.

„Proiectul legii TVA zero, care e în Parlament în acest moment, pentru livrarea de locuințe pentru persoanele fizice are susținerea Guvernului. Dacă vorbim cu un finanțist, așa cum îi știm cu toții, care stau și doar adună plusuri și minusuri fără să vadă efectele secundare, prima impresie a unui finanțist e că o să avem un minus important la buget. Dacă, în schimb, vorbim de efectele într-un întreg domeniu, ceea ce înseamnă un impuls pe această piață, ceea ce înseamnă să începem să reducem acel deficit de aproximativ 1.000.000 de locuințe noi — e unul din puținele lucruri pe care le putem face în acest moment”, a spus Premierul Sorin GRINDEANU, la Palatul Parlamentului, în cadrul Forumului despre piața imobiliară în 2017. Şeful Executivului a mai precizat că efectele anulării TVA pentru vânzarea de locuinţe persoanelor fizice vor putea fi observate în faza a doua, inclusiv prin încasări mai mari, admiţând totodată că, în această fază de proiect, el ar putea induce incertitudine în piaţă.

Premierul a mai spus că va fi nevoie să trimita o notificare Comisiei Europene, regulile europene fiind extrem de clare: pentru orice cotă de TVA mai mică de 5%, e nevoie de o derogare: „Sunt ţări care au TVA diferit, în diverse domenii, aşa că o să respectăm aceste reguli, pentru că susţinem acest proiect de lege”, a explicat Sorin GRINDEANU.

Participanţii la dezbatere, în principal reprezentanţi ai marilor jucători de pe piaţa imobiliară şi-au spus punctele de vedere despre acest proiect. „TVA de 5 la sută trebuie să rămână pentru a doua locuinţă. Este mai important decât diminuare de 5 la sută, care era de cele mai multe ori inclusă în preț. Ar fi nemaipomenit ca TVA să fie de zero la sută pentru persoanele fizice”, a spus Bogdan IVAN, reprezentatul Asociaţiei Dezvoltatorilor Imobiliari din România. O altă propunere a venit din partea lui Gabriel VOICU, director al Coldwell Banker România: „TVA de zero la sută ar trebui să se poată aplica și la a doua și la a treia şi la a patra tranzacţie. Stimulăm așa micii investitori.’’ De altfel, premierul Grindeanu le-a şi transmis celor prezenţi la discuţii ca în perioada următoare, când proiectul de eliminare a TVA se va afla în lucru la Comisiile parlamentare de specialitate, toţi cei interesaţi să depună amendamente şi să propună modificări, în scopul de a-l îmbunătăţi. Potrivit demersului legislativ, proiectul de lege va fi adoptat de Parlament în această sesiune, ceea ce înseamnă că va intra în vigoare la sfârşitul lunii mai.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat are în plan şi alte programe de susţinere a dezvoltării pieţei imobiliare. Ministrul Alexandru PETRESCU a prezentat măsurile pe care le propune în acest sens: „Aş menţiona un program aprobat deja în Guvern, programul Prima Chirie, pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la minim 50 de kilometri de domiciliul curent şi programul privind construcţiile de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.’’ Ministrul a adăugat că, alături de secretariatul general al Guvernului, pregăteşte un „Memorandum cu privire la debirocratizare”, privind simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea unui departament special în acest sens, „marcând astfel primul pas formal pentru demararea procesului ce urmează să simplifice într-un mod semnificativ tot ceea ce înseamnă demersurile pentru materializarea proiectelor imobiliare”. „Sunt multe proiecte legislative ce au stat prea mult pe raft, si aici ma refer in mod special la cadrul legislativ privind parteneriatul public-privat și piața imobiliară. 2017 va aduce o piață imobiliară în creștere și stabilă, dar investitorii sunt în continuare precauți în gestionarea riscurilor, tocmai din această cauză”, a mai spus Alexandru Petrescu.

Propunerea ministrului în ce priveşte scăderea gradului de birocraţie şi transparentizarera modului de lucru la nivel de obţinere de aprobări şi autorizaţii de construcţii  îi vizează direct pe dezvoltatorii imobiliari, care atrag atenţia că se lovesc des de aceste probleme atunci când trebuie să obţină aceste acte de la autorităţile administrative centrale şi locale. Primăriile au întârzieri în întocmirea planurilor de urbanism, fapt care îi împiedică pe investitori să îşi întocmească proiectele de dezvoltare imobiliară. „Noi promitem că în 2018, Masterplanul va fi gata. Deci ce putem noi oferi sunt reglementări. Iar acest PUG nu este deloc un lucru uşor de făcut. El va îngloba planul de mobilitate urbană, cadastrul verde, planul integrat de dezvoltare urbană. Totul trebuie digitalizat. Planul Urbanistic General va fi un organism viu,’’ a dat asigurări Viceprimarul Capitalei, Michaela Tomniţa FLORESCU, în cadrul Forumului. Oficialul a mai menţionat că, pentru a crea o stabilitate şi predictibilitate în ceea ce priveşte fiscalitatea, în acest an taxele şi impozitele locale practicate de Primăria Generală nu se vor modifica.

Alin CARAMAN, Organizatorul Salonului Imobiliar București, a vorbit despre continuitatea proiectului: „Suntem la a doua ediție a acestui Salon Imobiliar (…), o facem aici în Casa Poporului – case pentru români în  Casa Poporului. Împreună cu dumneavoastră facem acest proiect, pentru că acest salon imobiliar vă este dedicat. Suntem încă la început de drum, dar împreună încercăm (…) să ajungem la cea de-a 20-a ediție’’.

O locuinţă nu este numai casa visurilor, ci reflectă şi modul cum se dezvoltă oraşele. Astfel, asigurarea şi încurajarea dezvoltării pieţei imobiliare trebuie să rămână o prioritate pentru stat şi un obiectiv pentru marii jucători de pe piaţă.

Dezbaterea “Piața imobiliară în 2017” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Salonul Imobiliar București.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

STRATEGIA ENERGETICĂ A CAPITALEI

06/03/2017

Capitala dispune de a doua cea mai mare reţea de distribuţie centralizată a energiei care asigură alimentarea cu energie termică a peste 1.250.000 de bucureşteni. Cu toate acestea, în ultimii 27 de ani, în acest sector nu s-au făcut investiţiile necesare pentru modernizarea şi îmbunătăţirea eficienţei rețelei. An de an, acest domeniu înregistrează piederi, sume uriaşe de bani sunt înghiţite de repararea conductelor, iar subvenţiile susţinute de bugetul local şi cel de stat sunt cele mai mari din ţara noastră.

În condiţiile în care, la nivel global, au apărut surse alternative de cogenerare a energiei termice şi electrice, iar fondurile europene ne stau la dispoziţie şi pot fi accesate pentru a fi folosite în modernizarea şi recalibrarea reţelei de patru mii de kilometri pe care o are Bucureştiul, Primăria Generală a elaborat Strategia Energetică a Capitalei. Documentul a fost prezentat în cadrul Forumului organizat de Intact Media Group în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti și moderat de Alessandra STOICESCU. Cu acest prilej, s-a lansat în dezbatere publică partea referitoare la energia termică, urmând ca aspectele privitoare la energie electrică să fie supuse consultărilor în luna iulie.

Prin elaborarea Strategiei Energetice, Primăria Generală şi-a impus să îndeplinească o serie de obiective ambiţioase, care să ridice Capitala la nivelul unui oraş de rang european. „Ştim de la ce pornim, ştim către ce ne îndreptăm, şi anume modernizarea şi redimensionarea reţelei de termoficare. Suntem într-un parteneriat cu Uniunea Europeană, printr-un acord semnat de Guvernul României, suntem pe cale de a obţine 187 de milioane de euro, prin Programul Infrastructură Mare, POIM, dar până ajungem la această finanţare extrem de importantă pentru modernizarea reţelei de termoficare (…) este nevoie să facem câţiva paşi. Niciun euro nu vine de la Bruxelles fără să dovedim că ştim care este radiografia domeniului strategic pe care dorim să îl finanţăm cu fonduri europene, care este strategia noastră şi unde ne îndreptăm”, a spus Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, în cadrul forumului „Strategia Energetică a Capitalei”. Primarul General a explicat şi care sunt ţintele pe care vrea să le realizeze prin modernizarea reţelei de distribuţie a energiei termice: o capitală independentă din punct de vedere energetic, un oraş verde, reducerea tarifelor suportate de populaţie, o alimentare cu agent termic la nivel european. Totodată, ceea ce se urmăreşte este creşterea satisfacţiei şi a încrederii consumatorului final că, pe tot parcursul sezonului rece, bucureştenii vor avea asigurată atât furnizarea de apă caldă, cât şi de încălzire centralizată de la municipalitate.

Una din principalele probleme cu care se confruntă domeniul energiei la nivelul Capitalei este legată de datoriile istorice pe care le înregistrează de ani buni RADET şi ELCEN. Cele două regii se află în prezent în reorganizare, după ce s-a aprobat intrarea lor în insolvenţă, ca soluţie pentru însănătoşirea economică a acestora. O situaţie ideală ar fi cea în care RADET şi ELCEN să fuzioneze prin absorbţie, astfel încât să rezulte o singură entitate, sub forma unei societăţi pe acţiuni în care acţionar unic să fie Primăria Capitalei. Acest deziderat este împărtăşit şi de Administratorul Judiciar al RADET București, Prof. Av. Gheorghe PIPEREA, care a atras atenţia că acestă fuziune este prevăzută şi în programul de guvernare.

„Regia urmează să fie transformată în societate comercială, după care, în mod coordonat cu ELCEN, urmează să procedăm la o fuziune prin absorbție a ELCEN în RADET, de aici rezultând o singură societate, care bineînțeles va fi o societate degrevată de această datorie de 3,6 miliarde de lei, pentru că, prin intermediul fuziunii, creanțele reciproce se șterg. Noi suntem convinși că dintr-o astfel de fuziune va ieși o entitate mult mai puternică și mult mai ușor sustenabilă, pe picioarele proprii”, a declarat Piperea, în cadrul forumului „Strategia Energetică a Capitalei”.

Administratorul judiciar a precizat că, din cele 3,6 miliarde de lei, datoria efectivă este de 230 de milioane de lei, restul reprezentând penalități, cauzate de faptul că RADET nu a reușit niciodată să își plătească facturile către ELCEN la timp. În acest sens, el a menționat că subvențiile către RADET au fost achitate aproape de fiecare dată cu întârziere, ceea ce a determinat de asemenea apariția penalităților. Piperea și-a exprimat speranța că, în urma reorganizării, subvenția către RADET va fi redusă sau chiar eliminată, fără ca acest lucru să afecteze populația. „Noi ne-am propus, și acesta este un obiectiv comun al nostru, cei de la RADET și Primărie, ca în decurs de doi-trei ani de zile să reușim cumva să degrevăm bugetul Primăriei de costul de aproximativ 15% din bugetul anual, însemnând 160 de milioane de euro, care reprezintă această subvenție”.

Piperea a atras atenția asupra faptului că, spre deosebire de anii anteriori, Primăria Bucureștiului a efectuat plata în avans a consumului de gaze până la sfârșitul sezonului rece, iar această liniaritate a permis o economie de 10 milioane de lei, deoarece energia termică a fost furnizată treptat, iar conductele nu s-au mai fisurat, așa cum s-a întâmplat în alți ani.

În aceeaşi ordine de idei, Directorul General ELCEN, Marcel-Octavian NICOLAESCU, a punctat faptul că în viitor încălzirea se va face cu energie termică prin sistem centralizat, iar pentru asta este nevoie să se realizeze un sistem integrat RADET-ELCEN. ’’Să transferăm ELCEN sub Primăria Generală şi să elaborăm un program de restructurare şi reorganizare care să presupună o organigramă comună care, în scurt timp, să fie pusă în aplicare.’’

Fuziunea dintre RADET şi ELCEN este prevăzută pentru 1 martie 2018. Pînă la sfîrşitul acestui an, Primăria Capitalei îşi propune ca planul de reorganizare al RADET să fie definitivat, urmând ca imediat după aceasta, Regia să fie transformată într-o societate comercială. Noua entitate se va numi Societatea de Alimentare Centralizată de Energie Termică – SACET.

În pregătirea acestor demersuri, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat deja înfiinţarea unei societăţi producătoare şi furnizoare de energie, care nu va avea ca activităţi şi transportul şi distribuţia. ’’Ca o sumă a investiţiilor pe care o propunem pentru modernizarea sistemului centralizat de alimentarea cu energie termică şi co-generare, aceasta se ridică la aproximativ 800 de milioane-un miliard de euro, pentru modernizarea CET-urilor ELCEN. De asemenea, aproximativ 800 de milioane de euro sunt necesari pentru modernizarea întregului sistem centralizat de energie termică gestionat de RADET, în momentul de faţă. Avem studiul de fezabilitate în elaborare şi noua societate energetică asta va face – va gestiona şi această staţie’’, a menţionat Sorin CHIRIŢĂ, Administratorul Special al RADET București.

Potrivit acestuia, în România nu se poate vorbi despre energie electrică fără energie termică în sistem centralizat: ’’Trebuie să ne gândim spre ce ne îndreptăm, dacă spre un oraş în care să avem la fiecare apartament câte o centrală sau spre un oraş în care în fiecare apartament să existe un aparat atârnat de bloc? Oraşele cu peste 200.000 de locuitori nu pot avea decât încălzire centralizată. Reţeaua de gaze care să alimenteze fiecare locuinţă este imposibil de realizat. Dacă s-ar face asta, atunci oraşul va arăta precum Beirutul în perioada războiului. Nu vedem energia electrică decât în sistem centralizat’’, a explicat Sorin Chiriţă.

Pe de altă parte, încălzirea individuală prin centrale de apartament presupune cheltuieli şi chiar şi riscuri prea mari pentru populaţie, astfel că nu se mai impune a fi dezvoltată, a declarat Niculae HAVRILEŢ, Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Primăria ar trebui să solicite constructorului, respectiv investitorului într-un nou condominium, să aibă o singură sursă de alimentare cu energie, fără pericol de explozie: ’’În momentul de faţă, avem aproape 600.000 de apartamente în Bucureşti. Dacă, în acest moment, termia ar închide activitatea, atunci 600.000 de locuinţe trebuie să-şi monteze centrale termice’’ a afirmat directorul ANRE.  

În timpul dezbaterilor, s-a mai pus în discuţie şi faptul că prioritară este şi valorificarea energetică a deşeurilor, ce reprezintă o metodă care trebuie să se bazeze pe principiul ’’Poluatorul plăteşte’’: ’’Dacă nu se face colectare selectivă, atunci e normal să plăteşti mai mult. Dacă faci asta, atunci ar trebui să primeşti nişte facilităţi. Ne-am propus să echilibrăm sistemul termic prin două noi staţii de co-generare, în Colentina şi Aviaţiei. De asemenea, staţia din Floreasca vrem să o transformăm în staţie de co-generare. Astăzi, vorbim deja despre independenţa energetică a Municipiului Bucureşti şi despre reducerea costurilor cu energia electrică. Energia termică în co-generare este principalul obiectiv al nostru. Degeaba faci o staţie de bio-gaz dacă nu o integrezi în sistemul centralizat. Practic, nu ai cui să o vinzi. Ne-am propus să facem CET-ul Casa Pieţei Libere în co-generare de înaltă eficienţă, iar doamna primar general a aprobat realizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect’’, a specificat în acest sens Sorin Chiriţă.

În prezent, Uniunea Europeană se află într-un proces de schimbare a viziunii asupra poziţiei sale de furnizor principal de energie pe plan mondial, prin aceea că se orientează către folosirea optimă a tehnologiilor de înaltă eficienţă şi pentru valorificarea resurselor regenerabile, spre beneficiul consumatorului. În acest context, se impune ca şi ţara noastră să pună accent mai mare pe consumator, care ar trebui informat şi educat pentru a înţelege avantajele utilizării noilor soluţii integrate de furnizare a energiei, a fost de părere Iulian IANCU, Preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Acesta a tras un semnal de alarmă, arătând că, deşi România dispune de propria sursă de gaze naturale care pot fi utilizate la preţuri avantajoase, ’’suntem la momentul în care noi discutăm, (…) de liberalizarea totală a preţului la gaze naturale cu patru ani înainte de vreme şi punem pe butuci orice discuţie de acest fel pe care o facem noi astăzi, la nivelul autorităţilor locale, de a salva sistemele centralizate de alimentare cu apă caldă şi căldură’’.

În urma dezbaterii publice, Strategia Eneretică a Capitalei va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti, iar apoi documentul va fi transmis oficialilor de la Bruxelles.

Dezbaterea “Strategia Energetică a Capitalei” a fost organizată de Intact Media Group în parteneriat cu Primăria Municipiului București și a fost susținută de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Veolia Energie România, Asociația Municipiilor din România și de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

PIAȚA IMOBILIARĂ ÎN 2017

01/03/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Piața imobiliară în 2017”, care va avea loc vineri, 3 martie 2017, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU – Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată privind evoluția pieței imobiliare din România în 2017, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai autorităţilor și ai mediului de afaceri. 

AGENDA

11:00-12:00  Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

12:00-14:00  Dezbatere

• Evoluția pieței imobiliare din România în 2017 – continuă trendul ascendent și în acest an? Cum gestinează riscul principalii jucători ai pieței? Este România o piață atractivă pentru investitorii străini din domeniu?
• Care sunt planurile guvernamentale de susţinere a pieței imobiliare?
  • Introducerea de facilități fiscale pentru vânzarea de locuințe;
  • Proiectul „TVA zero pentru locuințe” în dezbatere publică;
• Măsuri pentru stimularea industriei și a pieței de locuințe noi;
• Lacune și frâne în procesul de autorizare a construcțiilor.

Moderator:

• Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

• Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României
• Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
• Michaela Tomnița FLORESCU, Viceprimar, Primăria Municipiului București
• Alin CARAMAN, Organizator Salonul Imobiliar București
• Cristian ERBAȘU, Președinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții

SESIUNE DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

STRATEGIA ENERGETICĂ A CAPITALEI

23/02/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Strategia Energetică a Capitalei” în parteneriat cu Primăria Municipiului București, care va avea loc miercuri, 1 martie 2017, la Palatul Parlamentului.

Capitala are a doua reţea din lume de distribuţie centralizată a energiei termice, după cea din Moscova, cu cea mai lungă conductă din lume, de aproximativ 4.000 de kilometri. În Bucureşti este cea mai mare subvenţie acordată pentru căldură din România – peste jumătate din costul unei gigacalorii este acoperită de Primaria Generală, din bugetul local şi din cel de stat. Pentru modernizarea şi recalibrarea reţelei de distribuţie a agentului termic, sunt necesare investiţii de aproximativ 2 miliarde de euro. În acest context, măsurile de eficientizare, precum și cele pentu reducerea poluării sunt vitale pentru Capitală, iar Strategia Energetică a Municipiului Bucureşti prevede astfel de măsuri.

Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va aduce pe masa dezbaterii cele mai importante aspecte privind Strategia Energetică a Capitalei și va reuni reprezentanţii municipalității și ai Primăriilor de Sector cu cei ai furnizorilor de energie, ai asociaţiilor din domeniu și ai mediului de afaceri.

AGENDA

9.30-10.00 Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

10:00-13:00 Dezbatere

• Eficiența energetică și alinierea la normele europene – priorități pentru Strategia Energetică a Capitalei
  • Viziunea și principalele proiecte energetice
  • Strategia de alimentare cu energie termică a Municipiului București
  • Situaţia sistemului de alimentare centralizată cu energie termică în București. Este producţia de energie termică neglijată în beneficiul energiei electrice?
  • Situația juridică și economică a principalilor producători de energie termică și electrică și a transportatorilor și distribuitorilor de energie termică
  • Soluții pentru reducerea gradului de poluare în Capitală
• Eficientizarea resurselor alternative de energie
  • Valorificarea energetică a deșeurilor și încurajarea colectării selective
• Strategia Guvernului privind atragerea de investitori şi operatori privaţi în domeniu
• Nevoi și oportunități de finanțare pentru infrastructură și reabilitare termică în Capitală

Moderator:

• Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

• Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București
• Toma-Florin PETCU, Ministrul Energiei
• Prof. Av. Gheorghe PIPEREA, Administrator Judiciar, RADET București
• Sorin CHIRIȚĂ, Administrator Special, RADET București
• Robert NEGOIȚĂ, Președinte, Asociația Municipiilor din România
• Iulian IANCU, Preşedinte, Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor
• Niculae HAVRILEŢ, Preşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
• Doru CIOCAN, Preşedinte, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice
• Marcel-Octavian NICOLAESCU, Director General, ELCEN – Electrocentrale București
• Victor IONESCU, Director General, Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din România – OPCOM

SESIUNE DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

 

Parteneri media

 

RELAŢIA DINTRE STAT ŞI MEDIUL DE AFACERI ÎN 2017 LEGEA PREVENŢIEI

02/02/2017

Încă prin programul de guvernare, noul Executiv şi-a propus ca obiectiv adoptarea unor măsuri prin care să vină în ajutorul mediului de afaceri românesc. Relaţia dintre autorităţi şi antreprenori trebuie să ia forma unui parteneriat, bazat pe încredere reciprocă şi transparenţă. Un pas important în acest sens este reprezentat de intenţia guvernanţilor de a finaliza şi aproba Legea prevenţiei fiscale. Conform actului normativ, firmele ar urma să fie sancţionate doar după ce inspectorii ANAF le-ar pune la dispoziţie un plan de conformare şi prevenţie care să ducă la eliminarea neregulilor constatate în urma controalelor.

S-ar pune astfel capăt practicii din realitate care, de multe ori, lasă impresia că organismele de control desfăşoară o activitate de tipul unei vânători de vrăjitoare, care duce la aplicarea de sancţiuni disproporţionate cu neregulile constatate şi chiar cu închiderea unor agenţi economici.

În prezent, în cadrul Guvernului s-a creat un grup de lucru interministerial, care lucrează la un proiect legislativ care să reglementeze rolul de prevenţie al organelor de control. Mai mult, peste câteva săptămâni, mai exact pe data de 23 februarie, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat îşi propune să meargă cu Legea prevenţiei în şedinţa de Guvern pentru aprobare. Un draft al actului normativ a fost făcut public pentru prima dată în cadrul forumului ‘’RELAŢIA DINTRE STAT ŞI MEDIUL DE AFACERI ÎN 2017 – LEGEA PREVENŢIEI’’, organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU.

Totuşi, termenul  de 23 februarie este considerat de unii oficiali din Guvern ca fiind prea scurt, raportat la complexitatatea situaţiilor la care legea s-ar aplica. ‘’În acest moment suntem cu legea în faza de dezbatere. Cred că este extrem de important ca, dincolo de cei care stau la masa discuţiilor pe marginea acestei legi, să avem cât mai multe opinii din sfera mediului de afaceri’’, a subliniat Ionuţ MIȘA, Secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. În viziunea oficialului, autorităţile ar putea veni în sprijinul firmelor prin comasarea acţiunilor de control, astfel încât agenţii economici să îşi poată desfăşura activitatea fără frica unor verificări inopinate şi îndelungate din partea statului. Ionuţ Mişa a venit cu propunerea creării unei adrese de email care să fie pusă la dispoziţia reprezentanţilor mediului de afaceri, prin care aceştia să le comunice direct autorităţilor solicitările şi problemele cu care se confruntă.

Legea prevenţiei este necesară pentru că ar pune capăt unor situaţii în care, prin comportamentul lor, organele de control acționează abuziv, impunându-se de pe o poziţie de forţă în relaţie cu cei pe care îi verifică. ‘’Obiectivul acestei legi este prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru fapte ce constituie contravenţii prin întocmirea unui plan de combatere, acordându-se un termen contribuabilului în vederea remedierii neregulilor constatate. Sunt anumite contravenţii pentru care sunt amenzi foarte mari. Dacă un organ de control al statului român vine în control şi doreşte să te amendeze, să-ţi aplice anumite sancţiuni, unele dintre ele fiind foarte dure, poate să o facă. Prin implementarea acestei legi se doreşte ca atunci când un organ de control vine şi constată o contravenţie, dintre cele care se vor încadra în aceast plan de conformare, se va acorda un termen de minim 7 zile să se intre în legalitate’’, a explicat Ilan LAUFER, Secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Practic, proiectul prevede că, dacă în urma controlului se reţine vreo neregulă, inspectorul va întocmi un proces-verbal de constatare şi va întocmi un plan de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum şi termenul de conformare pentru fiecare faptă, care nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare. După expirarea acestuia, autorităţile pot relua controlul, iar dacă agentul economic nu şi-a îndeplinit obligaţiile, abia atunci se vor aplica sancţiunile prevăzute de actele normative. De menţionat este faptul că o firmă va putea beneficia de măsurile de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenţie, într-un termen de 5 ani.

O lege a prevenţiei este aşteptată cu interes de către oamenii de afaceri, care atrag atenţia că statul, care nu asigură de ani buni stabilitate şi predictibilitate de pe plan legislativ creează condiţiile ca firmele să încalce legea. În acest sens, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai DARABAN, a susținut că Legea prevenției fiscale ar reprezenta primul act normativ care ar sprijini în mod real capitalul autohton: „Predictibilitatea economică este o chestiune de care ne lovim pas cu pas. (…) Cred că este o chestiune pe care ar trebui s-o cimentăm pentru că și în diplomația economică aspectul legislativ este esențial în promovarea României și sunt întrebări frecvente pe care le auzim
vis-a-vis de fiscalitate la noi în țară. (…) Nu suntem, din păcate, în situația de a oferi, pe termen mediu și lung, o predictibilitate. Pe de altă parte, cred că se poate discuta și de o lipsă de informatizare a instituțiilor statului, în special a organelor de control. An de an observ o discrepanță colosală: dacă astăzi vorbim de o bază de date a Ministerului de Justiție la Registrul Comerțului în care 803.000 de societăți comerciale care figurează active, la Ministerul de Finanțe veţi găsi în jur de 658.000 de bilanţuri depuse. Practic, această diferenţă o veţi găsi an de an.’’

‘’Prevenţia ar trebui să fie o normalitate. Printr-o lege specială vrem să aducem o situaţie anormală din societate la normalitate. Ea ar trebui să existe în orice lege. Avem o legislaţie neclară, extrem de complexă şi care se modifică extrem de des. Trebuie să recunoaştem că au fost controlori care veneau chitiţi, care nu ştiau decât două, trei lucruri pe care să le verifice, însă ştiau clar că acolo probabilitatea este extrem de mare să găsească firma respectivă  în off side.  Ăsta nu e un concept de control. (…) Avem nevoie de cei care fac controlul, să stăm cu ei la masă. Fiţi corecţi cu noi ca şi noi sa fim corecţi cu voi!’’, a cerut Cristian ERBAȘU, Preşedinte Federația Patronatelor Societăților din Construcții.

Proiectul Legii prevenţiei are şi neajunsuri, aşa cum a remarcat şi Cristian PÂRVAN, Secretar General al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: ’’Noi am salutat din primul moment legea prevenţiei. Are un obiectiv mai puţin ambiţios mergând numai pe contravenţii, ceea ce după părerea noastră este prea puţin, dar este un pilon care după aceea să fie extins’’.

Îmbunătăţirea relaţiei dintre stat şi contribuabili trebuie să fie o prioritate a actualului Guvern, de la care mediul de afaceri aşteaptă măsuri concrete şi nu doar vorbe. ‘’Legea prevenţiei va contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri mai sănătos şi relaţie mai bună între mediul privat şi Guvern. (…) Lansez această propunere către Guvern de a crea o platformă pentru consultare pe teme importante, relevante în diverse domenii de activitate: legislativ, fiscalitate, infrastructură. Ne confruntăm cu probleme grave. Ajungem să discutăm cu factorii responsabili, apoi vremea trece în defavoarea tuturor şi se pierd timp şi bani’’, a punctat Cătălin DUMITRU, Vicepreşedinte Senior KMG Internaţional.

Comunicarea dintre autorităţi şi mediul privat stă la baza unei desfăşurări normale a activităţii ambelor părţi. ’’Starea de frică , starea de incertitudine,  starea de impredictibilitate a ceea ce se întâmplă nu ne lasă energia şi creativitatea să facem un pas înainte. Şi din punctul ăsta de vedere avem o barieră în a supravieţui’’, a declarat Radu TIMIȘ, Președinte Cris-Tim. Acesta a mai subliniat că un antreprenor român nu poate să se dezvolte atâta timp cât există presiunea unui control discreţionar din partea statului.  

O altă problemă dezbătută a fost cea a numărului mult prea mare al organismelor de control din ţara noastră şi cea a lipsei practicii unitare în ce priveşte efectuarea controlului la firme şi aplicarea eventualelor sancţiuni. ’’Legile pentru mediul de afaceri funcţionează sub forma de capcane şi nu ca sprijin. (…) Actul de la antifraudă este un act care nu se poate contesta şi el produce efecte directe distructive.(…) În timpul actului de control trebuie să existe comunicare între agentul de control şi conducerea societăţii.’’ a fost de părere Mohammad MURAD, Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.

Pentru ca prevenţia să îşi producă efectele pe deplin, mediul de afaceri cere cu insistenţă ca organele de control să îşi asume şi un rol lămuritor în ce priveşte chesiunile legislative neclare şi să poată oferi consultanţă în interpretarea şi aplicarea actelor normative.

Dezbaterea “Relația dintre stat și mediul de afaceri în 2017 – Legea prevenției” organizată de Intact Media Group a fost susținută de Rompetrol, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Cris-Tim, EximBank România.

Intact Professional Debates mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Parteneri:

Parteneri media:

RELAȚIA DINTRE STAT ȘI MEDIUL DE AFACERI ÎN 2017 – LEGEA PREVENȚIEI

20/01/2017

Perspectiva din care noul guvern privește relația dintre stat și mediul de afaceri urmărește dezvoltarea unui parteneriat între autorități și oamenii de afaceri, pentru a crea o colaborare bazată pe încredere reciprocă și transparență. Un pas important în acest sens este intenția de a aproba Legea prevenției fiscale, conform căreia firmele vor putea fi sancționate doar după ce inspectorii ANAF le pun la dispoziție un plan de conformare și prevenție pentru eliminarea neregulilor, permițându-le să se conformeze legislației fiscale existente.

În acest context, INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Relația dintre stat și mediul de afaceri în 2017 – Legea prevenției”, care va avea loc miercuri, 1 februarie 2017, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată privind colaborarea dintre stat și mediul de afaceri și Legea prevenției fiscale, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai autorităţilor și ai mediului de afaceri, ai sistemului bancar, ai firmelor de consultanţă, ai asociațiilor patronale și ai presei. 

AGENDA

9:30-10:00  Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

10:00-13:00  Dezbatere

• Relația dintre mediul de afaceri și stat – o provocare pe harta economică a României;
• Care sunt așteptările reprezentanților zonei de business și recomandările acestora pentru noul guvern?
• Strategia Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în 2017. Care sunt cele mai importante programe pentru zona de afaceri și care sunt bugetele alocate acestora?
• Legea prevenției fiscale
  • Când va fi adoptată și care sunt măsurile pe care le prevede?
  • Ce implică etapa prin care firmele sunt avertizate că procedează greșit și cum se va realiza efectiv?
  • Poate fi acest pas trecut pe lista facilităților pe care statul le oferă oamenilor de afaceri, ținând cont de faptul că mediul de afaceri contribuie semnificativ la veniturile bugetului de stat?

Moderator:

• Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

• Liviu DRAGNEA, Președinte, Camera Deputaților
• Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României
• Florin JIANU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
• Viorel ȘTEFAN, Ministrul Finanțelor Publice
• Mihai DARABAN, Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie a României
• Cătălin DUMITRU, Vicepreședinte Senior, KMG International
• Cristian ERBAȘU, Președinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții
• Radu TIMIȘ, Președinte, Cris-Tim
• Cristian PÂRVAN, Secretar General, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România

SESIUNE DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

 

Parteneri media

 

Parteneriate pentru Dezvoltarea României POTENŢIALUL STRATEGIC AL REŢELEI DE PARCURI, CLĂDIRI ŞI TERENURI INDUSTRIALE

03/11/2016

La începutul lunii octombrie, Guvernul României a aprobat Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, un document care conturează clar viziunea de dezvoltare a terenului naţional până în 2035, cu măsuri, acţiuni şi proiecte concrete. Sistemul de planificare spaţială în România are la bază această strategie elaborată de Ministerul Dezvoltării, care fundamentează obiectivele de dezvoltare şi amenajare a teritoriului la nivel regional, judeţean şi local, planurile de urbanism, precum şi alte strategii de dezvoltare relevante cu impact teritorial.

“În ultimii 26 de ani, România a crescut, dar nu s-a dezvoltat. Nu ne-am asumat responsabilitatea dezvoltării ţării. Am făcut-o întâmplător, haotic. Am pierdut mult în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşelor. (…) Avem nevoie de viziune, ne uităm la detalii şi uităm de ansamblu. Ar trebui să lucrăm împreună şi să creăm viziuni. Să lăsăm ipocrizia deoparte. Facem strategii politice, dar avem nevoie de politici de dezvoltare. (…) România are nevoie de un moment <<T>> zero, să spunem adevărul. Trebuie să lăsam demagogia şi politicianismul deoparte. Poate reuşim să facem acum şi o descentralizare eficientă, o regionalizare eficientă”, a declarat Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul forumului “Parteneriate pentru Dezvoltarea României: Potenţialul strategic al reţelei de parcuri, clădiri şi terenuri industriale”,  organizat de Intact Media Group împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Camera de Comerţ şi Industrie a României.

“Vrem să legăm evenimentul de azi de organizarea unor pachete aplicate legate de potenţialul teritorial de dezvoltare al României. La noi, teritoriul e o povară, în loc să fie o resursă. Trebuie să ne unim într-un continuum al competenţelor ca să putem să facem ceva împreună pentru dezvoltarea României. (…)

Avem patru categorii de instituţii relevante în protocoalele noastre: administraţia publică centrală, administraţia publică locală, instituţiile şi
structurile asociative din mediul economic – cei mai importanţi agenţi ai dezvoltării unei ţări, dar şi cele ale mediului academic. (…) Nu poate fi un
moment gratuit, sper ca aceste parteneriate să nu fie doar foi de hârtie, ci o întâlnire miraculoasă între aceşti agenţi ai României. (…) Protocoalele nu vor avea efecte dacă nu vor lăsa o urmă în conştiinţele noastre”, a mai spus vicepremierul Vasile DÎNCU.

Forumul “Parteneriate pentru Dezvoltarea României: Potenţialul strategic al reţelei de parcuri, clădiri şi terenuri industriale” a reunit membri ai Guvernului, reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale, reprezentanţi ai mediului de afaceri, precum şi personalităţi marcante din mediul academic, universitar şi ong-ist printre care: Viceprim-miniştrii Vasile DÎNCU, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Costin BORC, Ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului Bucureşti, Mihai DARABAN,  Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Răzvan NICULESCU-ARON, Vicepreşedinte, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, Nicolae BARBU, Preşedinte Sucursala Sud-Muntenia, Asociaţia Municipiilor din România şi Mihaela VRABETE, Secretar de Stat,Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Pentru a sprijini mediul de afaceri, Ministerul Dezvoltării Regionale a lansat şi un observator teritorial, un instrument important pentru procesul de fundamentare ştiinţifică. “Observatorul ne va permite să avem un tablou de bord al României, să vedem cum se dezvoltă România, să apreciem cum stăm la nivel local şi regional, scurtează timpul unui audit teritorial”, a mai spus vicepremierul Vasile DÎNCU.

“Stăm mai prost decât vecinii în privinţa dezvoltării teritoriale, parcurilor industriale şi atragerii de investiţii străine. (…) Aş vrea, deşi e campanile electorală, să nu cădem în ţinte false. E foarte uşor să lansăm lozinci care sună frumos, cele mai periculoase fiind cele care pleacă de la un sâmbure de adevăr, cum e subiectul multinaţionalelor. Pentru parcurile industriale, ce capital trebuie să aducem? Pe de o parte, spunem că vrem să dezvoltăm, să concurăm. Ştiu că în campanie va fi greu, dar trebuie să stăm cu picioarele pe pământ. Ţara românească are nevoie de investiţii masive. Capitalul românesc trebuie sprijinit în linia normelor Uniunii Europene, din care facem parte”, a punctat şi vicepremierul Costin BORC, Ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, făcând referire la importanţa existenţei investitorilor de orice fel şi de oriunde, fără diminuarea suportului pentru capitalul autohton, însă fără discriminarea celui străin.

Comunitatea de business din fiecare regiune, zonă, oraş, mai mic sau mai mare, este motorul care dezvoltă economia şi duce, în cele din urmă, la creşterea bunăstării locuitorilor. Însă la fel de important este şi profesionalismul comunităţii oamenilor de afaceri, mai ales atunci când vine vorba de contracte încheiate cu autorităţile publice. Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului Bucureşti s-a declarat dispusă chiar să întocmească o listă neagră a companiilor. “Poate ar trebui, la un moment dat, să deschidem o listă neagră a firmelor care au batjocorit cetăţenii, care au câştigat licitaţii şi nu şi-au făcut datoria contractual şi au blocat oraşe, au dus cetăţenii la exasperare. Nu e normal. (…) Să nu-i mai lăsăm pe oamenii superficiali să mai facă astfel de proiecte, să fie sancţionaţi de autoritate, după finalizarea acestor contracte păguboase, dacă se constată că proiectul nu corespunde situaţiei din teren, să se facă comisie mixtă, chiar rogatorie, să se stabilească adevărul şi să se creeze contextul legal. Am nădejdea că împreună vom face să dispară investitorii de proastă condiţie care nu au înţeles corect, dar şi reprezentanţii din administraţie care au încheiat intenţionat contracte păguboase. Oraşele vor fi inteligente sau nu vor mai fi deloc!”, le-a transmis Gabriela FIREA reprezentanţilor mediului de business prezenţi la forumul IntactMedia Group.

Dacă primarul Capitalei a vorbit despre nevoia de profesionalism a colaboratorilor comerciali ai autorităţilor publice, Mihai DARABAN, Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie a României a reamintit că România nu este suficient de promovată ca destinaţie pentru investitori. “Am trăit în aceşti 26 de ani cu sentimentul că CCIR sau BVB au fost entităţi create, nu că cineva avea nevoie de noi, ci pentru simplul motiv că exista un model vestic pe care trebuia să-l implementăm şi noi. Ne-am lovit în viaţa de zi cu zi de lipsa cartuşelor pentru o promovare a dezvoltării României. Haideţi să facem un inventar, să vedem ce putem să-i oferim unui potenţial investitor. Este Guvernul capabil, în cazul unui investitor gigantic, ca în secunda doi să-i dea 100 ha teren intravilan cu toate utilităţile aduse la poartă? Acest inventar este foarte necesar pentru promovare. Încă lipseşte legea PPP, pe care o aşteptăm în continuare (…) Tragem toţi la aceeaşi ţintă şi avem nevoie toţi de o imagine a economiei româneşti şi a priorităţilor ei”, a explicat preşedintele CCIR.

“Avem nevoie de la guvernanţi de un masterplan, de o viziune, asta aşteaptă fiecare investitor. El are nevoie de viziune, predictibilitate, să vadă unde crede Guvernul că suntem azi, unde vom fi peste 5, 10 sau 20 de ani, ceea ce poate da apetitul să aleagă România sau un anumit parc industrial”, a punctat şi Răzvan NICULESCU-ARON, Vicepreşedinte, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

Răspunsuri de la guvernanţi aşteaptă şi Nicolae BARBU, Preşedinte Sucursala Sud-Muntenia, Asociaţia Municipiilor din România. Pentru parcurile industriale, Barbu a amintit de fostele platforme industriale, care zac acum în paragină şi pentru care s-ar putea găsi noi utilizări. “Cum e mai bine? Să găsim terenuri agricole sau să folosim baza industrială nefolosită? Cum putem face acest zone atractive? Cum pot oraşele mici să dezvolte parcuri industriale având în vedere că sunt necesare investiţii foarte mari în infrastructură încă de la începutul funcţionarii lor?”, i-a întrebat Barbu pe cei doi vicepremieri prezenţi la eveniment.

Unul din obiectivele forumului “Parteneriate pentru Dezvoltarea României: Potenţialul strategic al reţelei de parcuri, clădiri şi terenuri industriale” a fost aducerea faţă în faţă a ofertei autorităţilor publice (terenuri şi clădiri propuse pentru dezvoltarea de noi activități industriale la nivelul întregii țări) cu cererea potenţialilor investitori și dezvoltatori.

21 astfel de proiecte au fost prezentate de către Mihaela VRABETE, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice reprezentanţilor mediului de business prezenţi la eveniment. Lucrul însă abia a început. “În perioada următoare vor avea loc 4 întâlniri cu fiecare platformă (business, academic, administraţie locală, administraţie centrală) pentru a agrea condiţiile de lucru, structura, iar din partea fiecărei platforme de colaborare vom avea persoane clare care să-şi asume responsabilitatea şi alături de care să plănuim acţiuni care să continue şi în următorii ani”, a mai adăugat Vrabete.

Dezbaterea “Parteneriate pentru Dezvoltarea României: Potenţialul strategic al reţelei de parcuri, clădiri şi terenuri industrial”, organizată de Intact Media Group împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și cu Camera de Comerț și Industrie a României, a fost susținută de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Asociația Municipiilor din România, EximBank România, Rompetrol, Teamnet Group.

Intact Professional Debates mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Parteneriate pentru dezvoltarea României – POTENȚIALUL STRATEGIC AL REȚELEI DE PARCURI, CLĂDIRI ȘI TERENURI INDUSTRIALE

25/10/2016

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Parteneriate pentru dezvoltarea României. Potențialul strategic al rețelei de parcuri, clădiri și terenuri industriale” în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și cu Camera de Comerț și Industrie a României. Evenimentul va avea loc luni, 31 octombrie 2016, începând cu ora 10:00, la Camera de Comerț și Industrie a României, Amfiteatrul Al. I. Cuza (intrarea oficială, tronson II).

În cadrul forumului, vor fi prezentate oportunitățile de dezvoltare și de localizare de noi activități industriale existente la ora actuală la nivelul României, promovarea zonelor de oportunitate industrială fiind o prioritate majoră pentru România în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Beneficiile economice și sociale ale zonelor de oportunitate industrială se reflectă și în dezvoltarea infrastructurii, creșterea numărului de locuri de muncă, generând creștere economică.

Evenimentul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va reuni reprezentanţii autorităţilor și administrației publice locale și centrale cu cei ai mediului de afaceri pentru a discuta oferta de terenuri și clădiri propuse pentru dezvoltarea de noi activități industriale la nivelul întregii țări. Oferta autorităților publice și cererea potenţialilor investitori și dezvoltatori vor fi astfel aduse față în față.

AGENDA

9.00-10.00 – Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

10:00-12:00 – Prezentarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, dezbatere și semnare parteneriate

• Oferta administrației publice pentru mediul de afaceri în materie de terenuri și clădiri ce pot susține noi activități industriale;
• Beneficiile economico-sociale ale zonelor de oportunitate industrială la nivel național;
• Planul guvernamental de stimulare şi de dezvoltare a acestor categorii de zone;
• Facilitățile fiscale pe care autoritățile locale le acordă companiilor rezidente în aceste zone, precum și dezvoltatorilor

12:00-14:00 – Sesiune de prezentări de terenuri și clădiri în domeniul industrial și dezbatere

Moderator:

• Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

• Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice
• Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București
• Mihai DARABAN, Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie a României
• Costin BORC, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri
• Răzvan NICULESCU-ARON, Vicepreşedinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții
• Nicolae BARBU, Președinte Sucursala Sud-Muntenia, Asociația Municipiilor din România
• Mihaela VRABETE, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

INTACT MEDIA GROUP SPORTUL – Disciplină cheie pentru dezvoltarea personală

27/07/2016

București, 26 iulie 2016

În 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney, Ion Ţiriac transmitea autorităţilor şi întregii lumi sportive româneşti un mesaj dur, greu şi aproape de neacceptat pentru o ţară obişnuită cu înalta performanţă sportivă. „E nevoie de un spirit nou. Va fi dezastru peste câţiva ani!”, spunea Ion Ţiriac, cu înţelepciunea şi viziunea unui geniu sportiv şi antreprenorial. Astăzi, 16 ani mai târziu, dezastrul defineşte o realitate, aceea a sportului românesc, deopotrivă cel de performanţă şi cel de masă, cel profesionist, dar şi cel amator. Legi alambicate, neaplicate sau prost implementate, strategii întinse pe sute de foi îngălbenite prin sertare ministeriale, lipsa unei viziuni, lipsa unei continuităţi la nivelul Executivului, dar şi revoluţia tehnologică ce a ţintuit copiii în faţa monitoarelor sunt doar câteva dintre elementele care au creionat noua stare dezastruoasă a sportului românesc. Adunaţi în jurul aceleiaşi mese, campioni mondiali, membri ai Guvernului, primari, deputaţi, preşedinţi de Federaţii, şefi de sindicate, de ONG-uri din mediul sportiv, toţi sunt de acord că sportul românesc trebuie să devină o prioritate naţională. Soluţii par să existe de fiecare parte a baricadei. Ceea ce pare să lipsească însă este mintea limpede, cea care să centralizeze şi să armonizeze toate aceste posibile soluţii şi, mai ales, cea care să le execute, să le pună în practică.

“E minutul zero în care trebuie să salvezi naţiunea, acest genocid cu sportul în ultimii 27 de ani e inadmisibil. Am fost cu căciula în mână la fiecare guvern. Nu e prioritate. E cea mai mare prioritate pentru salvarea naţiunii. Începem cu cel de 2 ani, nu suntem aici pentru sport, suntem aici pentru ca acel copil să înveţe să fugă ca lumea, să se dea peste cap ca lumea şi din milioanele astea de copiii să cernem şi să scoatem o Nadia, o Lipă. Marii campioni sunt excepţii, nu ne trebuie excepţii, să dea Dumnezeu să plouă cu ele, dar nu ajunge. (…) Ce a făcut Orban peste graniţă? A făcut din sport numărul 1 ca urgenţă. După 5 ani se văd rezultatele. Ce ar fi la o ţară din asta un program, 3 miliarde pentru naţiune, unul la Sănătate, unul la Educaţie şi unul la Sport? Trebuie să facem acest program de 3 miliarde de euro pentru salvarea naţiunii cu un plan la care trebuie să fie şi Opoziţia la masă”, a spus Ion ŢIRIAC în cadrul dezbaterii “SPORTUL – Disciplină cheie pentru dezvoltarea personală”, organizată de Intact Media Group și moderată de Alessandra Stoicescu.

Dezbaterea a reunit personalităţi marcante din domeniul sportiv, dar şi reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, administraţiei locale, mediului de business şi ONG-urilor printre care: Ion ȚIRIAC, Ilie NĂSTASE, Virgil STĂNESCU, Preşedinte Steaua CSM EximBank, Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Elisabeta LIPĂ, Ministrul Tineretului și Sportului, Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, Alin Petrache, Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Robert Sorin NEGOIȚĂ, Președintele Asociației Municipiilor din România şi Cristian Erbașu, Director General Construcții Erbașu.

Un mesaj dur către autorităţi a transmis şi Ilie NĂSTASE. „Un buget mare pentru sport ne-ar trebui, mai mult de 3 miliarde de euro, să avem şi noi o ţară sănătoasă. (…) Am lăsat sportul să moară. Trebuie să schimbăm situaţia. Suntem în 2016. Să ne uităm la Spania, Franţa, ţări care au investit mult în sport. Cine nu ne lasă? Noi pe noi, românii pe români! Haideţi să ne trezim!”, a spus fostul mare campion.

Sportul ar trebui să devină subiect în CSAT, ca prioritate naţională, susţine şi Alin Petrache, Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român. „Dimensiunea performanţei din aceşti ani e direct proporţională cu implicarea financiară şi managerială din ultimii 26 de ani a guvernelor şi a societăţii civile. Atât am investit, asta avem! (…) Propun un acord naţional pentru sportul românesc. Am mai făcut-o în 2014. Azi, aici, cu majoritatea decidenţilor, cu mari campioni, să facem un acord pe 10 ani, pe 20 de ani. (…) Sportul în România e o piramidă. Avem sport de elită, avem mijlocul acestei piramide, sportul de performanţă făcut de federaţiile naţionale, iar ceea ce nu mai avem azi e sportul de masă şi acele competiţii minunate pe care guvernele le-au pus la dispoziţia acestor federaţii naţionale de unde şi-au tras seva ca mai apoi să avem mari campioni”, a explicat Alin Petrache.

Bani ar exista, nu există însă organizare şi viziune, o spune chiar Vasile DÎNCU,
Viceprim-ministru şi Ministru al Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice. „Sălile de sport există, dar fără un proiect naţional n-au sens, nici nu ştim că sunt. În ele se face sport, dar probabil neorganizat. Avem nevoie de consens politic. (…) Noi facem infrastructura, care e o cheltuială publică, dar nu avem la ea un program strategic asociat ca să o şi folosim. (…) Sportul ar trebui să fie prioritatea numărul 1. (…) Bugetul României ar putea să suporte pentru aceste proiecte o sumă mai mare, dar trebuie gestionată într-un proiect în care să schimbăm cu adevărat viziunea”, a mai spus vicepremierul DÎNCU.

Timpul însă nu pare niciodată a fi de partea României. Ion ŢIRIAC a vorbit despre nevoia de acţiune imediată, despre inutilitatea cuvintelor goale şi urgenţa faptelor. „Problema nu e nouă, soluţia nu există însă în acest moment. Ea nu poate fi rezolvată decât de Executivul politic, iar noi, cei de pe margine, comitet, federaţii, putem numai să urmăm. (…) Am fost la preşedinte cu căciula în mână. I-am spus «faceţi ceva şi pentru sport că ne ducem în jos». Logic, a zis da, dar fără un plan aproape cincinal la care toată lumea să participe, pe care să-l accepte şi să-l ducă mai departe, nu ajungem nicăieri. (…) Federaţiile nu pot trăi azi pentru că societatea românească încă nu le poate garanta ce se garantează în alte ţări din punct de vedere financiar, moral, social şi nu pot supravieţui singure fără să fie finanţate de la stat. Sportul general, nu cel de masă, trebuie finanţat din bani publici. Suntem în situaţii care nu au ieşire”, a spus Ion ŢIRIAC. „Eu mâine dimineaţă pun 50 de milioane de euro pe masă, daţi şi dumneavoastră 50 de milioane, că le aveţi, şi să facem marketing, să facem administraţie, să facem Facultatea (n.a. UNEFS) aia să nu mai continue în grajd”, l-a îndemnat Ion ŢIRIAC pe vicepremierul Vasile DÎNCU.

Problemele pe marginea cărora s-a discutat pe larg în cadrul dezbaterii organizate de Intact Media Group au fost redeschiderea curţilor şcolare, acordarea de burse sportive de excelenţă, legea sportului, implicarea autorităţilor locale în crearea de proiecte sportive pentru comunităţi, schimbarea mentalităţii părinţilor prin încurajarea acestora să acorde mai multă atenţie activităţilor sportive necesare în procesul de educare şi formare a copiiilor lor, despre crearea infrastructurii pentru desfăşurarea de mari evenimente sportive în România, dar şi despre legea sponsorizării, al cărei cadru nu încurajează susţinerea sportului de către entităţi private.

„Am pornit un proiect pentru redeschiderea curţilor şcolare, împreună cu Romanian Business Leaders, cu Primăria Bucureştiului, să găsim o soluţie de accesibilitate pentru orice copil. Pe vremea noastră, în curtea şcolii ne-am apucat de sport. De ce e închisă curtea şcolii? Propun un sistem: centralizăm acest lucru, pe bază de card, ai control în privinţa celor care intră în curte, se pot organiza evenimente. E un cost mic, scalabil, astfel încât copiii noştri să aibă un loc de joacă în curtea şcolii”, a explicat Virgil STĂNESCU, Preşedinte Steaua CSM EximBank.

Proiectul are deschidere şi la nivelul administraţiei centrale. „Când au apărut violenţe legate de curtea şcolii, dintr-o raţiune securitară, toată lumea s-a panicat şi după aia s-au închis curţile din raţiuni de securitate. Putem să facem programe de investiţii pentru a redeschide curţile şcolile, dar în multe locuri curtea şcolii a devenit bază sportivă, folosită însă din raţiuni economice, închiriată. Faceţi un proiect viabil şi vă aşteptăm la minister”, i-a transmis vicepremierul Vasile DÎNCU.

Ministerul Tineretului şi Sportului se pregăteşte de lansarea în dezbatere publică a noii legi a sportului, dar lucrează în paralel şi la o serie de proiecte care să ajute dezvoltarea sportului românesc, aşa cum este platforma digitală cu ajutorul căreia se va şti exact câţi sportivi, câţi antrenori şi câte cluburi sportive, de stat sau private funcţionează în România, dar şi Programul Naţional „Sportul pentru toţi”.

„Din 2004 România nu mai are o strategie naţională de dezvoltare a sportului. După ce trecem de dezbaterea pentru modificarea legii sportului, vom face o dezbatere şi pentru această strategie.

Cu cât vom avea mai multe dezbateri şi fiecare ne vom expune problemele şi punctele de vedere, sunt ferm convinsă că şi lucrurile se vor îndrepta către direcţia dorită de toţi. (…) Susţin sportul, nu e niciun dubiu, atât în afara orelor, cât şi în timpul orelor de educaţie fizică, dar susţin şi sportul de performanţă. Se impune optimizarea modului de organizare şi desfăşurare a orei de educaţie fizică, atât din punctul de vedere al numărului de ore de sport pe săptâmână, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul orei de educaţie fizică. O practicare organizată şi sistematizată a exerciţiului fizic, adaptat fiecărei categorii de vârstă, e necesară de la gradiniţă până la învăţământul universitar (…) Avem multe competiţii pe hârtie, dar fără o bază de selecţie reală care să ducă la practicarea sportului de masă astfel încât să se regăsească şi în sportul de performanţă”, a precizat Elisabeta LIPĂ, Ministrul Tineretului și Sportului.

„Noi nu mai percepem corect care e rolul formativ al educaţiei fizice şi al practicării sporturilor, iar asta e reflectat în reducerea orelor de educaţie fizică. Scade alarmant numărul copiilor care practică sportul sub diferite forme. Asistăm la diluarea performanţelor sportive ale României pe plan internaţional. E lipsă de viziune şi o lipsă de consecvenţă. Aceste carenţe în privinţa educaţiei sportive atrag după sine şi o creştere a comportamentului social deviant”, a completat şi Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Reprezentanţii administraţiilor locale prezenţi la dezbatere au prezentat mai multe soluţii pe care primăriile le pot pune în aplicare pentru diminuarea problemelor din sectorul sportiv. „Tema sportului nu ar trebui să fie o temă la periferia societăţii, de care ne aducem aminte doar când lăcrimăm şi ne emoţionăm când tricolorul se ridică pe cele mai înalte culmi. Acest subiect ar trebui să fie o prioritate, pe cele două coordonate, sportul de masă şi sportul de performanţă”, a punctat Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București.

Edilul Capitalei a explicat că a început deja să rezolve unele dintre probleme, în parteneriat cu Ministerul Sportului, dând ca exemplu situaţia clubului de kaiac-canoe Dinamo. De asemenea, Gabriela FIREA şi-a anunţat sprijinul pentru redeschiderea curţilor şcolilor din Capitală şi a dat asigurări că primăria va face tot ce îi stă în putinţă pentru a asigura costurile şi resursele necesare în privinţa pazei şi supravegherii medicale a curţilor şcolare în intervalele în care sunt deschise.

„I-am propus doamnei primar să facem un campus – şcoala vocaţională pe sport, una din puţinele din ţară. O să facem un parteneriat să oferim cazare copiilor care vin în campus”, a adăugat şi Robert Sorin NEGOIȚĂ, Președintele Asociației Municipiilor din România şi Primar al sectorului 3 din Capitală. Negoiţă a mai precizat şi că există un deficit foarte mare de săli de sport. „Jumătate din şcolile din Bucureşti nu au săli de sport. Avem multe şcoli în Capitală şi în municipii, şcoli de peste 1.000 de elevi, care nu au săli de sport. În Bucureşti nici măcar bani pe POR nu mai sunt ca să facem săli de sport”, a explicat Robert NEGOIŢĂ.

Într-un astfel de context, finanţarea privată este nu doar ideală, ci necesară, nu doar pentru proiecte alături de administraţiile locale sau chiar de administraţia centrală, ci şi pentru sponsorizarea diverselor echipe sportive. Obstacolul însă tot de aparatul de stat este determinat, de data asta de sectorul legislativ. „S-a discutat că în zona privată implicarea e scăzută, doar la 5%. După 25 de ani ne aflăm poate la acelaşi nivel de implicare ca în anii ’90. Acum, sponsorizările se pot limita la câteva mii de euro. Conduc o companie care s-a implicat cu plăcere în sport, dar ne aflăm într-o situaţia dureroasă. O echipă de fotbal tradiţională, FC Argeş, a dispărut, dar Dacia se află pe tricourile unor echipe de fotbal din străinătate. Este şi din cauza acestei legi care limitează. Adevărata performanţă nu se obţine doar cu câteva mii de euro. E vorba şi de Codul Fiscal. Ar fi utilă o modificare în acest sens în privinţa publicităţii din zona sportului.(…) Nu avem o viziune de management asupra acestei filozofii a sportului”, a declarat Cristian Erbașu, Director General Construcții Erbașu.

Dezbaterea „SPORTUL – Disciplină cheie pentru dezvoltarea personală”, organizată de Intact Media Group, a fost susținută de Construcții Erbașu, Asociația Municipiilor din România, EximBank România.

Intact Professional Debates mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Sportul – disciplină cheie pentru dezvoltarea personală

20/07/2016

În România, 14% dintre copii nu practică niciun sport în mod regulat. Peste 70% din efortul fizic practicat de copii în mod obișnuit este în cadrul orelor de educație fizică de la școală. În prezent, copiii alocă mai mult timp materiilor din profilul real și celor din profilul uman și mult mai puțin sportului și activităților artistice. Părinții sunt în acord cu situația curentă, însă își doresc mai multe activități sportive și creative pentru copii. În ceea ce privește programa școlară, și copiii vor mai mult sport și artă, dar mai puține materii din profilul real și uman.

În acest context, INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Sportul – disciplină cheie pentru dezvoltarea personală”, care va avea loc marți, 26 iulie 2016, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune să abordeze probleme esențiale privind rolul sportului pentru dezvoltarea tinerilor.  Forumul va reuni reprezentanţi ai autorităţilor, reprezentanți ai inspectoratelor școlare și ai federațiilor române de sport, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri care susțin performanța în sport, presă.

EVENIMENT INTACT MEDIA GROUP

20/07/2016

Exporturile – motor de creştere pentru România (ediţia a doua)

București, 30 iunie 2016 – De 3 ani, România înregistrează valori record ale exporturilor. În 2015, nivelul acestora a ajuns la 54,6 miliarde euro, marcând o creştere de 4,1%, iar cifrele pe primul trimestru al acestui an sunt şi ele pozitive. În spatele acestor cifre însă, realitatea nu descrie nici pe departe un record. Datele statistice arată că primii 5 exportatori ai României asigură aproximativ 13% din totalul exporturilor, iar primii 100 reunesc jumătate din exporturile ţării. De ce avem atât de puţini exportatori? Unde greşeşte statul şi unde greşeşte mediul de afaceri? E nevoie doar de o strategie foarte bună de export la nivel naţional pentru a impulsiona companiile să treacă graniţele pieţei interne? Poate statul să câştige încrederea companiilor româneşti astfel încât acestea să caute pieţe noi de desfacere? În plus, de ce tot eşuează România când vine vorba de promovarea produselor locale de succes, a brandurilor naţionale în străinătate? Vina se împarte, iar soluţiile ar trebui găsite împreună, spun deopotrivă reprezentanţii Guvernului şi ai mediului de afaceri.

“România nu este o ţară care exportă puţin, ci care are puţini exportatori. Să ne uităm la exportatori: sunt 50 de întreprinderi cu capital privat românesc care au cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro. Sunt 40 de întreprinderi cu 20-100 milioane euro cifră de afaceri. (…) Nu vom avea export de calitate dacă nu avem firme care să poată exporta. Cei care participaţi deja la comerţ internaţional aveţi nevoie de sprijin, dar dacă vrem să creştem exporturile româneşti cred că trebuie să creăm, să ajutăm acele firme să devină campionii noştri la export. (…)

Fac mea culpa pentru relaţia pe care o avem cu mediul de afaceri şi exportatorii – se poate face mai mult din partea noastră, dar şi din partea dumneavoastră, din punctul de vedere al organizării, leadership-ului, al intereselor regionale, sectoriale. Şi colegii cu care lucrez în minister sunt deschişi să îmbunătăţim calitatea acestor colaborări”, le-a spus Costin BORC, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri reprezentanţilor companiilor exportatoare prezenţi la cea de-a doua ediţie a dezbaterii “Exporturile – motor de creştere pentru România”, organizată de Intact Media Group.

Dorinţa de îmbunătăţire există, susţine şi ministrul de externe Lazăr COMĂNESCU. “Împreună cu Ministerul Economiei lucrăm la o regândire a întregului plan instituţional care să gestioneze relaţiile noastre economice externe pentru a da dimensiunii comerţului extern un loc pe care îl merită. (…) Evaluarea activităţii ambasadelor româneşti în exterior va depinde foarte mult de ce se va face în planul relaţiilor economice: o informare ritmică a factorilor de decizie cu privire la politicile economice din ţările în care avem ambasade, o informare asupra oportunităţilor pentru relaţii consolidate economice între România şi ţările în care avem ambasade, sprijin activ dat operatorilor economici aflaţi într-o ţară sau alta, fără diferenţiere între companiile de stat sau cele din mediul privat. Facem acest lucru şi imaginăm activităţi în privinţa asta împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a României”, a spus ministrul de Externe.

Dintre măsurile incluse în planurile statului pentru creşterea exporturilor, vicepremierul Borc a enumerat unificarea reţelei de comerţ exterior şi a departamentului de comerţ exterior cu cel de investiţii străine, elaborarea, practic, a unui mecanism internaţional prin care reprezentanţii comerciali să acorde suport companiilor, fie gratuit, fie contracost, precum şi crearea paşaportului de servicii, prin care diferitele certificate acordate în ţara de origine să fie recunoscute şi în alte ţări. Colaborarea strânsă cu mediul de afaceri şi, mai ales, feedback-ul constructiv din partea investitorilor este extrem de important, a mai spus vicepremierul Costin Borc.

Câteva soluţii a transmis şi Lucian CERNAT, DG Trade Chief Economist, Comisia Europeană. “România are cea mai mare şansă de a se dezvolta pe baza exporturilor, are cel mai mare aport de creare de locuri de muncă pentru fiecare miliard de euro –  70.000 . Nicio ţară din Uniunea Europeană nu are acest indicator. (…) Ca şi ţintă, ar putea fi un obiectiv important de luat în calcul pentru Guvern de a crea încă 1.000 de firme exportatoare către toată lumea. (…) Alocarea de fonduri pentru promovarea exportatorilor ar trebui să fie prioritate naţională. Sunt ţări care, cu 1 milion de euro investiţii în exporturi, bine cheltuiţi, pot genera vânzări suplimentare de 50 până la 200 de milioane de euro, adică un randament foarte mare pentru o investiţie mică din partea statului”, a explicat acesta.

Evenimentul a reunit membri ai Guvernului, reprezentanți ai mediului de afaceri, asociațiilor din domeniu, firmelor de consultanță, dar şi personalităţi cu expertiză recunoscută în branşă. La dezbatere au participat: Costin BORC – Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Lazăr COMĂNESCU – Ministrul de Externe, Lucian CERNAT –  DG Trade Chief Economist, Comisia Europeană, Tudorel ANDREI – Preşedinte, Institutul Naţional de Statistică, Ion GHIZDEANU – Preşedinte, Comisia Naţională de Prognoză, Valentin PETRESCU –  Prim vicepreședinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Tiberiu ANDRIOAIEI – Vicepreședinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Bogdan PADIU –  CEO,  Teamnet Group, Corina VULPEȘ – Director, Direcția Marketing și Comercial, EximBank, Ionel BORȘ – Country Manager, ArcelorMittal România, Ioana TURDEAN – Manager Export, Farmec şi Prof. Av. Gheorghe PIPEREA – Administrator Judiciar, Oltchim.

Pentru companiile care exportă, suportul autorităţilor este esenţial. În lipsa lui, efortul depus de acestea creşte, la fel şi costurile.  “Ar trebui să primim ajutor, nu neapărat bani, ci să fiţi alături de noi. (…) Sunt două părţi când vorbim de exporturi: partea care ţine de legislativ şi partea care ţine de firme. Trebuie să fie neapărat împreună. Nu ştiu cum se vede de la Bruxelles, dar de la noi se vede urât. Avem nevoie de susţinere şi din partea Uniunii Europene”, a spus Valentin PETRESCU, Prim vicepreședinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții. “Exporturile pentru noi înseamnă enorm. Sectorul de construcţii e mai apreciat în afară decât în ţară în vremurile acestea. (…) Antreprenorii români sunt de felicitat pentru că reuşesc să facă multe pe cont propriu, dar ne trebuie un instrument la nivel naţional, inventarierea resurselor, din afară sau din ţară, există o dimensiune asociativă de care avem nevoie. (…) Dacă comparăm cotele de marketing dintr-o companie, între 2-3-5% şi privim România ca o companie, nu avem investiţii în marketing de nici 0,00000001%”, a completat Tiberiu ANDRIOAIEI, Vicepreședinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții.

Acordurile bilaterale pe care le-ar putea încheia România în favoarea exportatorilor şi relaţia cu mediul bancar sunt alte două sectoare în care exportatorii aşteaptă susţinerea Guvernului. La fel şi la capitolul promovare, la care România este în continuare deficitară.

“ArcelorMittal exportă 2 milioane de tone de produse din oţel. Exportăm în Uniunea Europeană, în zona Balcani, Turcia, America, America de sud, Africa. Vrem acces nelimitat pe piaţa Turciei, o piaţă foarte importantă pentru noi, produsele lor intră în România, noi avem acolo câteva praguri de care ne lovim. (…) Dacă se poate face ceva pe partea de Marea Caspică sau în Ucraina, dacă avem ceva acorduri bilaterale”, a explicat Ionel BORȘ, Country Manager, ArcelorMittal România. “Exporturile sunt foarte importante, ar trebui să facă parte din strategie de ţară. Farmec creşte la export de ani de zile. Vrem recuperarea ţărilor în care am fost prezenţi odată: Iran, China, Arabia. Să folosim diaspora, foşti studenţi, doctori pot să ne fie promotori sau chiar parteneri de afaceri. (…) Târgurile să fie organizate la timp. Imaginea pavilionului României nu poate fi la nivelul celorlalte. Dacă nu se poate, atunci să găsim metode pentru subvenţionarea exportatorilor sau suport pentru promovare”, a adăugat şi Ioana TURDEAN, Manager Export, Farmec. “Am reuşit să atragem investiţii şi asta e o lecţie pentru antreprenorii români care vor să exporte. Am atras Banca Mondială ca investitor şi ne-a dat acces la o reţea de cunoştinţe pe care nu le aveam. Dacă vom avea şi misiunile economice româneşti care să ne susţină va fi deja un plus foarte mare (…)”, a spus şi Bogdan PADIU, CEO, Teamnet Group

„Spuneţi-ne de fiecare dată când ambasada sau biroul comercial nu răspunde. (…) Avem o bază de reprezentanţi comercială în afară, folosiţi-i! Spuneţi-ne dacă nu răspunde. Ei sunt acolo să răspundă, să vă ajute, ăsta e scopul lor principal”, i-a îndemnat vicepremierul Borc pe oamenii de afaceri. La fel a procedat şi ministrul Lazăr Comănescu. „Să informaţi ambasadele, dvs decideţi dacă e oportun să informaţi ministerul sau ambasada. Informaţie MAE când plecaţi, informaţi dacă nu aveţi reacţii”, a spus acesta.

Corina VULPEȘ, Director, Direcția Marketing și Comercial, EximBank a dat asigurări că EximBank încearcă să-i ajute pe exportatori. “Accesul pe pieţele noi purtătoare de riscuri majore (n.r. nordul Africii, Orientul Mijlociu, fostul spaţiu sovietic, Iran, Vietnam), susţinerea exportatorilor actuali sau potenţiali  (n.r. schemă susţinere exportatori companii cu CA sub 2 milioane de euro) şi implicarea în susţinerea exportatorilor din partea mediului bancar sunt priorităţi pentru EximBank”, le-a spus Vulpeş participanţilor la dezbaterea “Exporturile – motor de creştere a României”.

Tabloul exporturilor în România, conturat de datele statistice disponibile, arată că există un potenţial foarte mare de creştere, de extindere a afaceriştilor români pe pieţe internaţionale. Însă e nevoie de un plan închegat al autorităţilor, de o viziune, o strategie a dezvoltării pe termen lung, de scheme de suport naţionale şi, în definitiv, de interes real cu privire la problemele cu care se confruntă acest sector.

“Mai mult de 70% din cifra de afaceri pe 2015 vine din exporturi. Am exportat în 2015 mai mult de 100 de milioane de euro, iar acum putem să vorbim de o cifră similară pentru trimestul I din 2006, avem 28 de milioane de euro exporturi, ceea ce înseamnă o creştere de mai mult de 3%. (…) Cred că se poate demonstra că există management în România.“, a spus şi Prof. Av. Gheorghe PIPEREA, Administrator Judiciar, Oltchim.

Cea de-a doua ediţie a dezbaterii ”Exporturile – motor de creştere pentru România”, organizată de Intact Media Group, a fost susținută de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, EximBank, Teamnet Group, Rompetrol, ArcelorMittal România, Farmec și RomInsolv.

Intact Professional Debates mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

EXPORTURILE – motor de creștere pentru România

14/06/2016

Ediția a doua

Exporturile au crescut în 2015 cu 4,1%, până la 54,6 mld. euro, iar importurile cu 7,6%, până la aproape 63 mld. euro. Pentru al treilea an consecutiv atât exporturile, cât şi importurile au marcat noi maxime istorice.  Numărul firmelor exportatoare având capital autohton s-a majorat semnificativ în ultimii ani, iar volumul exportului realizat de aceste firme a avut o dinamică asemănătoare. Cu toate acestea, activitatea de export a firmelor cu capital autohton privită în context arată că decalajul față de exportul celorlalte firme se majorează. Acestea sunt orientate în special către exportul de bunuri care încorporează tehnologie redusă (low-tech și medium low-tech) și per ansamblu generează deficit comercial.

În acest context, INTACT MEDIA GROUP organizează cea de a doua ediţie a forumului “Exporturile – motor de creștere pentru România”, care va avea loc joi, 30 iunie 2016, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune să abordeze cele mai stringente probleme din domeniul exporturilor, dintre care: Strategia Naţională de Export, instrumentele trade defence, necesitatea susţinerii investiţiilor în capacităţile de producţie prin politici publice, diversificarea exporturilor.

Forumul va reuni reprezentanţi ai autorităţilor, reprezentanți ai firmelor exportatoare, antreprenori români, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, presă.

EVENIMENT INTACT MEDIA GROUP – FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC

25/05/2016

Deși a trecut mai bine de un sfert de veac de când România a trecut la economia de piață, problemele cu care se confruntă antreprenorii și investitorii români nu s-au schimbat semnificativ în 2016 față de acum 10, 15 sau chiar 20 de ani. Progrese s-au făcut, dar insuficiente. Capitaliștii  solicită în continuare, la unison, sprijin din partea statului român. Cei care turează motoarele economiei românești au câștigat bătălii în fața competitorilor străini, și-au consolidat afacerile din mers, învățând din propriile greșeli, au crezut în businessurile lor și au luptat pentru ele până-n pânzele albe. Însă, în toți acești ani, nu au reușit să devină o forță împreună în fața mamutului administrativ și legislativ reprezentat de sectorul public al României. Oamenii de afaceri susțin că statul român nu doar că nu îi ajută, prin măsuri punctuale, ci, mai rău, de multe ori le pune piedici, mai ales prin desele modificări legislative. De cealaltă parte, reprezentanți ai actualului Guvern, dar și ai fostelor Cabinete Executive, susțin și ei, tot la unison, că încearcă sau au încercat să ajute mediul de afaceri în diverse forme de-a lungul timpului, dar că eforturile au fost diluate fie din cauza turbulențelor politice care au dus la schimbări de responsabili în cadrul ministerelor și blocarea proiectelor, fie din cauza corupției extinse sau a unui know-how general de business românesc deficitar.

“Mediul de afaceri de oriunde ar fi ne spune clar că are nevoie de coerență, predictabilitate și stabilitate. Definirea unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu și lung este necesară. Guvernul, împreună cu Banca Națională a României, cu consultanți ai Băncii Mondiale, cu Academia Română a început să contureze o viziune. Ceea ce este mai important este stimularea producătorilor români oriunde în România, indiferent de regiunea geografică. Visul meu e să văd întreprinderi mici în zone rurale, în mici comunități urbane, IMM-uri de până în 300-400 de salariați care să poată să creeze bunăstare. E nevoie de accesibilitate la infrastructura de transport, la infrastructura digitală, la educație și sănătate (…) Guvernul, acesta din care fac parte și e temporar, își dorește din tot sufletul, nesupus unor ingerențe politice, să producă o strategie și o viziune economică care să vă permită să vă dezvoltați, cu o oarecare favorizare, atât cât ne dau voie tratatele Uniuni Europene”, le-a transmis vicepremierul și Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri Costin BORC oamenilor de afaceri prezenți la Forumul Capitalului Românesc, eveniment moderat de Alessandra STOICESCU și organizat la Palatul Parlamentului de INTACT Media Group, cel mai mare business autohton de media, în cadrul campaniei “Români care dezvoltă România”, proiect care susține și promovează succesul românesc în afaceri.

Dezbaterea a reunit personalități marcante ale mediului de business, dar și importanți reprezentanți ai autorităților publice, printre care: Costin BORC, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri,  Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Adrian VASILESCU, Consilier al guvernatorului BNR, Manuel COSTESCU, Secretar de Stat, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, Eugen TEODOROVICI, fost ministru de Finanțe și al Fondurilor Europene, Florin JIANU, Preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, Mihai DARABAN, Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Valentina BURDESCU, Director General, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Cristian ERBAŞU, Director general, Construcţii Erbaşu,  Mihai MARCU, Preşedinte, Consiliul de Administraţie al MedLife, Radu TIMIŞ, Preşedinte, Cris-Tim, Cristian PÂRVAN, Secretar General, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Gheorghe RĂCARU, Director General, Blue Air, Remus BORZA, Președinte Euroinsol, Administrator Judiciar Hidroelectrica, Gigi GAVRILĂ, Director Marketing, Astra Vagoane Călători Arad, Marcel BĂRBUȚ, Președinte Consiliu de Administrație, AdePlast,  Doina CEPALIS, Director General, Te Rox Prod sau Mihnea COSTOIU, rector la Universitatea Politehnică din București.

Vicepremierul Costin Borc a mai vorbit în cadrul dezbaterii INTACT Media Group  despre cum percepția asupra mediului de afaceri a fost afectată din cauza asocierii capitaliștilor români cu acte de corupție, despre importanța know-how-ului local comparativ cu modelul de pregătire profesională importat de marile corporații în România, despre eliminarea influenței politice din companiile de stat și profesionalizarea acestora, care ar trebui să loializeze competiția în interiorul economiei autohtone, dar și despre învățământul românesc, care ar trebui adaptat la cerințele pieței. Ministrul Economiei a îndemnat capitaliștii români să angajeze tineri cu studii și experiență profesională în afara țării și să acceseze ajutoarele puse la dispoziție de Guvern. “Vă rog frumos, vorbiți cu Ministerul de Finanțe, cu Ministerul Economiei. Avem programe pentru investitori cu capital românesc. Avem la Ministerul Economiei 160 de milioane de lei ajutor și scheme de minimis. Să nu terminăm anul cu acei bani nefolosiți. Există scheme de minimis pentru tinerii întreprinzători, există scheme de ajutor la Ministerul de Finanțe, folosiți-le din plin ca să nu rămână niciun ban nefolosit”, le-a mai spus vicepremierul Borc afaceriștilor români.

Percepția extinsă la nivelul societății românești că oamenii de afaceri sunt corupți este una din marile probleme structurale de mentalitate ale României, a precizat și vicepremierul și Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile DÎNCU. “Toți cei care am condus vreodată România suntem vinovați, indiferent că am găsit soluții senzaționale la un moment dat. (…) În anii în care am reușit, cu creștere economică mare, sărăcia a crescut cu 3,4% medie pe an. Și asta arată un paradox“, a spus vicepremierul Dîncu. Ponderea mică a capitalului românesc, faptul că nu este destul de puternic în bugetul general ar explica parțial această situație, potrivit ministrului Dezvoltării. „Dacă ne uităm în primele 500 companii românești, capitalul autohton a fost învins în zone periferice. Nu doar că e atât de puțin, dar e și în zonele marginale, nu în sectorul bancar sau în zone cu forță economică mare”, a punctat vicepremierul.

Vasile Dîncu este de părere că a doua generație de capitaliști români ar trebui să fie generația solidarității. “Marea bătălie, dacă studiem pe vârste politice, a fost să se acumuleze capital după 1990. N-au câștigat, pentru că majoritatea ori au probleme de corupție, ori sunt în pușcărie. Ce s-a întâmplat după 1990 a fost firesc din punct de vedere sociologic. Ar trebui să se reconsidere tot mediul asociativ pentru oamenii de afaceri. E o schimbare de generație în acest moment. Concluzia sociologilor este că nu mai avem, de fapt, o economie națională, ci o economie europeană, mixtă. Cred că solidaritatea este în acest moment formula”, a conchis Vasile Dîncu.

O altă formulă salvatoare s-ar putea să fie și credința reală în posibilitatea de schimbare a României, adică un plus de încredere în propriile forțe. Este ceea ce l-a determinat să lucreze în Guvernul României pe Manuel COSTESCU, Secretar de Stat, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat în Ministerul Economiei. “Când am venit în februarie, am venit pentru că am crezut în România. Toată echipa mea se numește <<cred în România>>. Am descoperit o Românie care e la nivel de percepție mult sub capacitățile ei (…) Nu putem promova România dacă nu vă promovăm pe dumneavoastră. (…) Văd în listă campioni ai industriilor românești autohtone, aceștia sunt, practic, motivul pentru care putem să promovăm România. Toate investițiile adunate aici, cele 60-70 de miliarde de euro investite în România acum se datorează forței de muncă specializate. (…) Ce am început să facem e să creăm un brand <<made în România>>. Sunt lucruri pe care nici noi nu aveam habar că erau atât de performante. În absența unei imagini reale a României, din punctul de vedere al businessului, nu vom reuși nici să atragem investitori străini, nici să promovăm ideile românești”, a explicat secretarul de stat.

În timp ce Manuel Costescu remarca o creștere a calității muncii angajaților români, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai DARABAN, crede că, la un nivel profesional mai înalt, România încă mai are pași importanți de făcut. Nu există însă altă variantă decât cea a îmbunătățirii lucrurilor. “Cred că, la ora actuală, guvernanții români nu mai pot umbla decât la crearea unui mediu propice să faci business în România. La legile concurențiale din Uniunea Europeană, nu mai poți să faci ceva spectaculos pentru capitalul românesc. Stăm rău din punctul acesta de vedere. (…) Dintre companiile cu peste 100 de milioane de euro cifră de afaceri, 275 sunt naționale, 89 românești, dar aici o pondere mare o are capitalul de stat, iar 49 sunt private, cu capital integral românesc. Așa jucăm, ăsta e cadrul, ăștia sunt jucătorii economici pe care ne bazăm. (…) Cred că cel mai important e să avem un cadru în care să putem funcționa, un cadru prietenos, prielnic. Agentul român nu vrea decât un cadru prielnic de funcționare și predictibilitate pe termen lung”, a punctat Mihai DARABAN.

Deși datele prezentate de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României au părut descurajatoare, cele evidențiate de Valentina BURDESCU, Director General al Oficiului Național al Registrului Comerțului au conturat un tablou mai puțin pesimist, cel puțin la nivel de interes al societății românești față de antreprenoriat. “În 2015 față de 2014, numărul înmatriculărilor de firme la Registrul Comerțului a crescut cu 12%. Și când am avut criză, numărul înmatriculărilor a fost mai mare decât numărul radierilor de firme. (…) Acum avem 1,2 milioane de firme înregistrate în Registrul Comerțului, active din punct de vedere juridic, din care aproape 400.000 sunt PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale. Avem județe în care ponderea acestora ajunge până la 60-65%”, a explicat Burdescu. Capitala, alături de județele Timiș, Cluj, Constanța, Iași și Ilfov, este fruntașă la capitolul înființare de firme noi, potrivit datelor statistice prezentate de directorul general al ONRC.

Unii dintre cei mai puternici capitaliști români prezenți și ei la dezbaterea INTACT Media Group au vorbit atât despre problemele cu care se confruntă în raport cu statul român, cât și despre problemele din interiorul sectorului capitalist, din piață. Responsabilitatea pentru starea mediului de business autohton nu aparține doar autorităților, ci se împarte între toți factorii implicați, admit aceștia.

“Cheia este să existe capital sănătos care să aducă plus valoare și oamenii să o ducă mai bine. Nu trebuie să ne ferim de capitalul străin. Nu cred că, capitalul străin și cel autohton ar trebui să fie antagonice, ci impreună. Cred că discuția despre capitalul autohton ar trebui să fie despre faptul că e mai puțin protejat. (…) Noi nu avem ambasadorii noștri. Nu e o problemă a guvernanților, e a noastră că n-am știut să ne creăm acești ambasadori. În ultima vreme dispare noțiunea <<caprei vecinului>>. Cred că e o chestiune a noastră de etică și creare a unei comunități de business reale. (…) Aș vrea să fim egali, aș vrea să avem ambasadorii noștri (n.a. comparativ cu multinaționalele). (…) Haideți să spunem <<proudly made in Romania>>. Haideți să fim puțini mândri de ce producem. Trebuie să schimbăm această paradigmă”, a spus Mihai MARCU, Preşedinte al Consiliului de Administraţie MedLife.

“Noi am reușit pentru că n-am făcut niciodată business cu statul (…) Suntem o societate în tranziție. Modelul acesta de om care se descurcă a fost perpetuat și după Revoluție. Copiii noștri au continuat același model. Dacă noi ne schimbăm, schimbăm totul în jurul nostru. Nu putem să arătăm doar în zona politicului. Trebuie să ne schimbăm cu toții, să nu mai arătăm cu degetul și personal să facem bine”, este de părere Radu TIMIŞ, Preşedinte, Cris-Tim.

Despre lipsa solidarității în mediul de afaceri a vorbit pe larg și Cristian ERBAŞU, Director general, Construcţii Erbaşu. “Mediul asociativ este la pământ pentru că nu știm ce înseamnă asta. Statul nu a încurajat mediul asociativ, a distrus, nu prin miniștri, ci prin funcționari mici de la autorități locale, guvernamentale. (…) În Uniunea Europeană există măsuri prin care sunt protejate companiile locale. Mai mult decât atât, chiar companiile sunt obligate, pentru a participa pe piață, să facă parte din asociații profesionale, patronale. În România nu există această obligativitate. Această măsură i-ar fi obligat pe oameni, chiar și pe noi, să ne adunăm. Nevoia ne-ar fi obligat să ne adunăm, să punem problemele pe hârtie și să le susținem în fața autorităților. (…) A devenit aproape o lozincă să respectăm regulile Uniunii Europene, că nu putem să facem nimic în direcția avantajării companiilor românești. Nu trebuie avantajate, ci măcar puse pe picior de egalitate”, a punctat omul de afaceri.

Egalitate își dorește și Gheorghe RĂCARU, Director General, Blue Air. “Nu suntem tratați la fel ca competitorii. Dacă cineva face o reclamație, la noi vine Protecția Consumatorului. La ei nu vine nimeni pentru că nu sunt de aici”, a spus Răcaru. Tot despre discriminarea în raport cu firmele străine a vorbit și MARCEL BĂRBUȚ, Președinte al Consiliului de Administrație AdePlast. “N-am nimic cu multinaționalele corecte care-și plătesc dările. Dar sunt mulți care pierd bani și aceste companii ar trebui întrebate. (…) Eu am avut controale după 9 ani. ANAF face abuzuri atunci când nu găsește nimic. 5 luni în continuu, 4 oameni, de dimineața până seara, ne-au tracasat. Am arătat toate actele, am fost amabili. Ei făceau albul-negru”, a povestit Bărbuț.

“Avem o problemă de sistem. Toate guvernările, niciun Guvern de după 1990 n-a făcut mare lucru. Acesta e adevărul, fără să politizăm. Toate guvernările au o responsabilitate enormă față de situația în care se găsește azi, în 2016, capitalul autohton. Clasa antreprenorială și capitalul autohton reprezintă motoare de creștere economică și piloni de stabilitate socială. Vorbim de o discriminare continuă, perpetuată de toate guvernările, între public și privat. (..) Doar în România firmele au fost lăsate de izbeliște și nu au avut forța să țină piept tendințelor hegemoniale ale multinaționalelor”, a spus și Remus BORZA, Președinte Euroinsol, Administrator Judiciar Hidroelectrica.

Prezent la Forumul Capitalului Românesc, EUGEN TEODOROVICI, fost ministru de Finanțe și fost ministru al Fondurilor Europene, a transmis un mesaj tranșant oamenilor de afaceri care au dezbătut pe marginea nevoii de schimbare. “Eu doresc din partea dumneavoastră să fiți mai agresivi cu cei din administrație. Nu vreți să vă spuneți punctul de vedere foarte tare că vine un control, vi se face o nedreptate, aud asta de multe ori. Dar sistemul nu se schimbă singur”, a subliniat Teodorovici,

Florin JIANU, Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România și fost ministru delegat pentru IMM-uri a precizat că România ar trebui să treacă de stadiul discuțiilor teoretice, pe care le are de foarte mulți ani, în forme similare, dar care nu se reflectă și în practică. “Cred că societatea românească duce o lipsă de idei, de concretețe, de proiecte. Constatăm, ținem totul la nivel teoretic”, a spus acesta, dând ulterior o serie de exemple de măsuri pe care Executivul ar trebui să le ia cât se poate de repede. Printre acestea se numără: modificarea formularului 088, proiectul înființării unei Bănci de Dezvotare pentru antreprenori și sectorul IMM, programul de internaționalizare, început de Jianu pe vremea când era ministru, crearea unor birouri județene de atragere a investitorilor, o mai bună folosire a legii incubatoarelor de afaceri, recent votată de Parlamentul României sau înființarea de școli profesionale în fiecare județ din fonduri europene.

“Problema nu e doar să stimulăm capitalul românesc. Problema e ce facem noi în această țară să mișcăm lucrurile? Cum adică, a 7a țară după populație din Uniunea Europeană are înaintea ei țări cu PIB mai mare și locuitori mai puțini? O țară reprezintă în ochii lumii exact atât cât reprezintă educația în ochii ei. În ochii noștri, educația nu reprezintă mare lucru. (…) Educația financiară începe cu Președintele României, Prim-ministrul, cu întregul Guvern, cu președinții de bănci, personalul din bănci. Cum să înțelegem ce înseamnă capital într-o țară fără educație financiară?”, a întrebat, retoric, consilierul guvernatorului BNR, Adrian VASILESCU, precizând însă că vorbește în nume personal, nu în numele Băncii Naționale a României.

Prin campania „Români care Dezvoltă România”, INTACT Media Group susţine şi promovează succesul românesc în afaceri și creionează o radiografie a businessului românesc după 25 de ani de capitalism autohton. Din aceeași campanie face parte catalogul celor mai puternici o sută antreprenori români, “Români care dezvoltă România”, primul catalog ce aduce în atenţia publicului numele, activitatea şi performanţele acestora. Sunt personalităţi care, de-a lungul anilor, au avut o contribuţie esenţială în dezvoltarea mediului de afaceri şi în promovarea adevăratului capital românesc. Cu o istorie de 25 de ani, INTACT Media Group este cel mai mare business românesc de media și sprijină întreprinzătorii.

Forumul Capitalului Românesc a fost susținut de Blue Air, Carrefour, Astra Vagoane Călători, Banca Comercială Feroviară, Construcții Erbașu, MedLife, Scandia Food, Grampet, Cris-Tim, Banca Transilvania, Camera de Comerț și Industrie a României.

Forumul Capitalului Romanesc – 19 mai 2016

13/05/2016

Forumul Capitalului Românesc, parte a campaniei INTACT Media Group „Români care Dezvoltă România”, va avea prima ediție pe 19 mai 2016 la Sala Drepturilor Omului, Palatul Parlamentului. Moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, evenimentul va reuni reprezentanţi ai autorităţilor, antreprenori români, ambasadori, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale și presă.

Prin campania „Români care Dezvoltă România”, INTACT Media Group susţine şi promovează succesul românesc în afaceri și creionează o radiografie a businessului românesc după 25 de ani de capitalism autohton. Din aceeași campanie face parte catalogul celor mai puternici o sută antreprenori români, “Români care dezvoltă România”, primul catalog ce aduce în atenţia publicului numele, activitatea şi performanţele acestora. Sunt personalităţi care, de-a lungul anilor, au avut o contribuţie esenţială în dezvoltarea mediului de afaceri şi în promovarea adevăratului capital românesc.

Dezbaterea din cadrul forumului va aduce în prim plan aspecte esențiale din zona de business – capital românesc versus capital străin: de la domeniile preferate până la facilităţile oferite de statul român – și va răspunde unor întrebări cheie: ce au învăţat antreprenorii români de la companiile stăine, au apelat investitorii români la infuzia de capital străin pentru a-şi consolida afacerile, cum arată harta afacerilor româneşti după 25 de ani de capitalism, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă un antreprenor român în competiţia cu investitorii străini?

Cu o istorie de 25 de ani, INTACT Media Group este cel mai mare business românesc de media și sprijină întreprinzătorii români în contextul în care capitalul privat şi-a făcut loc cu greutate în România. Totuși, o dată cu trecerea timpului, s-au detaşat antreprenori care au reuşit să ridice afaceri de la zero până la nivelul unor competitori străini. Există puţine companii cu capital predominant românesc care au reuşit să ţină piept multinaţionalelor venite din Occident, să supravieţuiască şi chiar să câştige bătălia. În ultimii ani, într-un context economic global marcat de dificultăți, rolul antreprenorilor a devenit din ce în ce mai vizibil: sunt cei care creează locuri de muncă atunci când cei mai mulți renunță să mai facă angajări, sunt cei care văd oportunități când economia scârțâie și cei care investesc, inclusiv în recesiune. Rolul lor este unul vital pentru orice economie sănătoasă.

Forum Intact Media Group: România are 0% absorbție de fonduri europene pentru exercițiul bugetar 2014-2020

13/05/2016

România are 0% absorbție de fonduri europene pentru exercițiul bugetar 2014-2020, țara noastră riscând  sa piardă fondurile alocate dacă instituțiile statului nu vor lua măsuri, este concluzia Forumului Fonduri Europene 2016-2020, oragnizat de Intact Media Group.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu a făcut un apel la instituțiile statului să găsească soluţii pentru ca 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al accesării fondurilor europene. ”Suntem în programul 2014-2020 și avem 0% absorbție pentru acest exercițiu bugetar”. Corina Creţu a mai avertizat că România este într-o mare întârziere în acest moment şi trebuie să folosească toate oportunităţile care i se oferă în cadrul financiar actual. „În opinia noastră, a Comisiei Europene, credem că deja vremea dezbaterilor ar fi trebuit să treacă şi să trecem la implementarea proiectelor. România se află deja într-o mare întârziere, absorbţia în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi şi al operaţiunilor aprobate este mult prea mic. Ştim cu toţii câtă nevoie avem de autostrăzi, de căi ferate moderne, de spitale noi. Şi trebuie să recunoaştem că, din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, lucrurile nu merg cum trebuie. Ritmul dezvoltării de proiecte şi al absorbţiei fondurilor trebuie accelerat”, a subliniat Corina Crețu. Comisarul european a menţionat că la Bruxelles au fost asigurate toate condiţiile pentru ca România să atragă cât mai mulţi bani europeni şi totul depinde acum de autorităţile de la Bucureşti. „Nu vorbesc numai de guvernanţi, ci şi de Parlamentul României, care are responsabilităţile sale, de autorităţile locale care au la rândul lor o serie de responsabilităţi. Este esenţial să fie pregătite şi finanţate cât mai rapid o serie de proiecte mari cu impact direct asupra vieţii oamenilor, în special în domeniul infrastructurii, domeniu în care timpul de pregătire este adesea lung şi complex. Este evident că regulamentele nu mai oferă statelor membre posibilitatea de a face absorbţie de dragul absorbţiei, avem nevoie de indicatori foarte clari atunci când implementăm un proiect. Din punctul meu de vedere, România are nevoie de proiecte în care principalul indicator să fie crearea de locuri de muncă”, a adăugat Corina Creţu.

Întârzierile au fost recunoscute de către ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea care a promis totuşi că anul acesta se vor trimite la Comisia Europeană, spre decontare, cele mai mari sume. „Pe POSDRU, 2016 va fi anul în care vom trimite cele mai mari sume. Le vom împărţi pe loturi în funcţie de gradul risc al facturilor respective”, a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene. De asemenea, el a făcut un apel către paralamentari să adopte legislaţia referitoare la achiziţii, pentru că România este mult în întârziere şi există riscul blocării unor proiecte. Cristian Ghinea a mai susţinut că Ministerul Fondurilor Europene suferă de o fragmentare mare în ceea ce priveşte atribuţiile angajaţilor, iar oamenii nu sunt bine distribuiţi. „Ministerul suferă acum de o fragmentare destul de mare pe task-uri. Oamenii nu sunt bine distribuiţi. După părerea mea sunt bine pregătiţi. Vom face task force-ul pe sarcini între direcţiile transversale din minister şi Autorităţile de Management, a mai spus Ghinea.

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici a susţinut că toţi cei responsabili pentru aceste întârzieri ar trebui traşi la răspundere şi a propus înfiinţarea unei comisii care să verifice modul în care sunt cheltuiţi banii europeni. De asemenea, Teodorovici a mai susţinut că “Priorităţile care ar trebui avute în vedere în acest moment sunt: plata facturilor restante, lansarea de urgenţă a tuturor ghidurilor şi cererilor pentru toate axele şi nu parţial cum este acum, inclusiv pentru mediile privat, social, educaţie, şi definitivarea acreditărilor pentru actualul ciclu financiar. Banii europeni dacă nu intră acum în economie vor afecta creşterea şi prognozele. Există la acest moment un miliard de euro, bani daţi în avans României pentru perioada 2014-2020 şi care în loc să fie blocaţi ar trebui deja să fie folosiţi la plăţi pentru demararea de proiecte”, a mai susţinut fostul ministru.

Prezent în cadrul evenimentului Fonduri Europene 2016-2020, Bogdan Padiu, CEO Teamnet Group, a subliniat că serviciile IT şi cele de cloud au intrat în atenţia autorităţilor europene şi încep să beneficieze de sprijin şi finanţare, iar România ar trebui să profite de acest trend. “ Informatica e un domeniu în care România are un avantaj. Companiile româneşti au făcut faţă în competiţiile internaţionale. Avem probleme în sănătate, transporturi, dar pentru România e important să identificăm un domeniu în care putem excela. În loc să prindem din urma, putem să fim în faţă” a afirmart Bogdan Padiu.

Veronica Toncea, directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Rural a afirmat că, sistemul bancar ar trebui să fie mai implicat în finanţarea proiectelor  pe agricultură şi să acorde condiţii de creditare mai bune pentru fermieri, mai ales că în ultima perioadă s-a observat o scădere a cererilor în acest domeniu. “Ar fi bună o analiză în special la start-up. Toate start-up-urile din România pleacă de la un comision de 3,8%, ceea ce depăşeşte şi dobânda băncilor comericale. Asta deşi trendul dobânzilor e în scădere. Aşa că ar trebui nişte instrumente de creditare special în condiţiile în care nu se poate obţine o finanţare”, este concluzia directorului general al Fondului de Garantare a Creditului Rural.

Forumul Fonduri Europene 2016-2020, organizat de Intact Media Group, a fost susţinut de Teamnet Group, EximBank şi Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Fonduri Europene 2016-2020

04/05/2016

Sfârșitul anului 2015 a oferit prilejul unei evaluări cantitative a situaţiei absorbției fondurilor europene din exercițiul financiar al UE 2007–2013. În ultima zi din 2015, procentul plăților efectuate către beneficiari a atins nivelul de aproximativ 75%. Deşi rata de absorbţie a fondurilor europene a „explodat” în ultima lună din 2015, România tot consemnează o pierdere de circa 5 miliarde de euro din bani europeni (România a absorbit doar 14 miliarde de euro din cele 19 miliarde alocate), aceasta fiind suma pe care nu a reuşit să o atragă în ultimii nouă ani pentru a ajunge la stadiul ţărilor din vest atât la nivel de infrastructură, cât şi la nivelul veniturilor pe care le au locuitorii sau la capitolul condiţii de trai.

Nemulţumit de activitatea Ministerului Fondurilor Europene din ultimele luni, premierul Dacian Cioloş a numit un nou ministru al Fondurilor Europene.

In acest context, INTACT MEDIA GROUP organizeză cea de a treia ediţie a forumului Fonduri Europene, care va avea loc marţi, 10 mai 2016, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului.

În cadrul evenimentului, care va fi moderat de Alessandra Stoicescu,  vom încerca să găsim răspunsuri la cele mai stringente întrebări ale domeniului: care sunt principalele provocări ale noului exerciţiu bugetar, cum profităm de fondurile alocate României până în 2020, cum evităm erorile din precedentul exercițiu?

La ediţia de anul acesta au confirmat prezenţa Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, doamna Corina Creţu şi Viceprim-ministrul şi Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnul Vasile Dîncu.