LEGEA PRIVIND PLAFONAREA DOBÂNZILOR

10/05/2018

Propunerea legislativă de plafonare a dobânzilor creditelor de pe piață a provocat reacții puternice din partea instituțiilor financiare, bancare sau nebancare. Mediul financiar atrage atenţia că un astfel de act normativ, fără prevederi ancorate în realitatea economică, ar putea duce la o adevărată criză economică generată de o scădere a cererii de împrumuturi și, implicit a consumului. Pe de altă parte, aşa cum intenţionează şi Parlamentul, instituţiile de creditare spun că există abuzuri în piaţă care trebuie să fie eliminate. Cifrele arată că unii dintre români reclamă un abuz de putere din partea unora dintre creditori, care impun dobânzi excesive şi profită de nivelul scăzut de educaţie financiară al celor care se împrumută. Inițiatorii legii privind limitarea dobânzilor susțin că actul normativ vine în sprijinul ambelor părți, având ca scop principal echilibrarea riscurilor contractuale, la care sunt expuși atât debitorii, cât și creditorii. Propunerea a trecut de votul din Senat însă toți actorii importanți din industria financiar-bancară cer ca textul să fie îmbunătățit, înainte să intre la votul final din Camera Deputaților, astfel încât să existe o reglementare echilibrată atât la nivel de protecţie a consumatorului, cât şi la nivelul mediului financiar. Liderii comisiilor din Parlament, Juridică şi Buget-Finanţe, au declarat că proiectul de act normativ va fi analizat şi dezbătut până când se va ajunge la un numitor comun avantajos pentru ambele părţi implicate.  O discuție preliminară, între autorități și instituțiile financiare a avut loc la un forum INTACT Media Group organizat pe tema Legii privind plafonarea dobânzilor, care a avut loc la Palatul Parlamentului.

Plafonarea dobânzilor nu este o invenție a legiuitorului român, a afirmat senatorul Daniel ZAMFIR în cadrul forumului. Inițiatorul propunerii legislative a precizat că plafonarea dobânzilor este o practică întâlnită şi în ţări din Europa iar mecanismul este menit să protejeze, în primul rând, consumatorul. Senatorul Zamfir a subliniat, la forumul INTACT Media Group, că peste 250.000 de procese care se află pe rolul instanțelor din România au ca obiect contestarea clauzelor abuzive din contracte În acelaşi timp, însă, senatorul recunoaşte că legea poate fi îmbunătăţită: „Nu am pretenția ca nici eu și nici senatorii care am votat această lege să fi votat o lege perfectă.(…) Oamenii vor, de fapt, să afle cât vor plăti în final, mai exact care e costul total al creditului. Ce am urmărit eu e să limităm abuzurile, acesta e scopul final al legii.” Propunerea legislativă din Parlament vorbește de o limitare la 18 la sută a DAE, în cazul creditelor de consum, adică nivelul dobânzii penalizatoare pe care o aplică ANAF în cazul neachitării dărilor de la stat.

Guvernul recunoaște că populația are mari dificultăți cu restituirea creditelor și achitarea ratelor, însă consideră că stabilirea unui plafon este un atribut al Parlamentului, care este forul suprem de dezbateri. Tot Parlamentul, a declarat viceprim-ministrul Viorel ŞTEFAN, trebuie să găsească însă o soluţie astfel încât legea să nu aibă mai multe efecte negative decât pozitive. Viceprim-ministrul a subliniat că stabilirea unui procent este o chestiune complexă, care va trebui serios tratată în dezbaterile ce vor avea loc în comisiile de specialitate din Camerra Deputaţilor „În opinia mea, nu plafonarea în sine e problema. Atâta timp cât plafonarea e văzută ca o soluție, să o preluăm. Determinarea nivelului de limitare e o chestiune cu efecte diverse. Dacă stabilirea plafonării nu e bine fundamentată, s-ar putea să ne îndepărtăm de la scopul său, și anume protecția consumatorului. Definirea unui astfel de proces complicat implică cel puţin următoarele aspecte. Alegerea unui instrument juridic adecvat şi a unor autorităţi care să stabilească limitele şi să monitorizeze aplicarea acestora. Stabilirea metodologiei de aplicare a limitelor, frecvenţa actualizării limitelor, ceea ce este astăzi funcţional, s-ar putea peste trei luni să nu mai fie funcţional, piaţa e în mişcare, tipurile de produse, intervalul valorii împrumutului, moneda de împrumut, tipul de dobândă perceput, fixă sau variabilă, scadenţa împrumutului, stabilirea metodologiilor şi a frecvenţei valorii periodice a caracterului adecvat al limitelor impuse, impactul aupra programelor guvernamentale de sprijinire a împrumuturilor, impactul asupra accesului la credit al consumatorului. Aici deja este un subiect unde şi Guvernul are un interes în legătură cu modul în care va fi forma finală a acestei legi şi modul în care poate să afecteze buna derulare a programelor guvernamentale”, a declarat viceprim-ministrul Viorel ȘTEFAN.

Realitatea arată că, de multe ori, oamenii nu înțeleg ce semnează când își dau acordul pentru contractarea unui împrumut, fie el la o instituție bancară, fie la una nebancară, adică la un IFN. “Trăim în această lume cu spaima că cineva ne fură. De aceea, reglementările sunt esențiale, ca să scăpăm de abuzuri”, a spus moderatorul forumului, Alessandra STOICESCU, aducând astfel în discuție necesitatea educării financiare a debitorului. „Cei care au nevoie de credite ar putea fi împinși să apeleze la piața neagră a creditării, adică la cămătarie, a semnalat Ioana PETRESCU, fost ministru de Finanţe. Ce se va întâmpla cu un consumator care are o problemă și nu mai poate lua credit, nu se va mai încadra nici la IFN? Trimitem această persoană la piața informală.” Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ia în calcul acest risc și caută soluții pentru a interveni în ajutorul cetățenilor. “Modul de abordare ar trebui să fie cel normal, în care consumatorul să câștige, să fie tratat egal cu instituțiile financiare”, a susținut Marius PÎRVU, președintele ANPC.

Nevoia de a proteja consumatorii a fost acceptată atât de autorităţi, cât şi de mediul financiar. Ceea ce este necesar să se dezbată în continuare este modul în care această limitare se va calcula, mai exact care ar trebui să fie criteriile de raportare ale acesteia. Un plafon unic pentru produse financiare diferite ar putea avea consecinţe neintenţionate majore asupra consumatorilor şi a întregii economii, au afirmat reprezentanţii băncilor şi IFN-urilor. „Considerăm esențial să existe diferențiere între plafoanele băncilor și cele practicate de Instituțiile Financiare Nbancare. Aceasta este și recomandarea BNR. (…) Propunem un nivel de cinci ori al DAE bancare. IFN nu au statistici referitoare la dobânzile aplicate în piață. Propunerea noastră este să privim la exemple din alte ţări europene, cum este cazul Bulgariei, care are o dezvoltare economică similară cu a României, unde avem un plafon al DAE de 50%, cazul Finlandei, o ţară mult mai dezvoltată decât România, cu un plafon al DAE de 50% pe an, cazul Estoniei, cu 56% pe an, ca să nu mai vorbim de cazul Marii Britanii cu DAE de 292%, sau al Irlandei cu 188%. Astfel, având în vedere şi propunerile şi analiza făcută de BNR, propunem practic un multiplicator de cinci ori al nivelului DAE mediu practicat în industria bancară, având în vedere că IFN nu au statistici referitoare la dobânzile practicate în piaţă. Nu contestăm legitimitatea şi necesitatea aplicării unui plafon la dobânzi. Ce este important este că trebuie să găsim un plafon optim, pentru ca această iniţiativă legislativă să îşi atingă scopul, acela de a proteja consumatorii cu venituri mici şi mijlocii, iar aceste costuri să fie ancorate în piaţă, la riscurile şi costurile operaţionale pe care le suportă un IFN. Vă prezint un exemplu referitor la propunerea domnului Zamfir de DAE de 18% la creditele de consum. Practic, dacă avem un credit de cinci mii de lei pe o perioadă de 12 luni şi avem un comision de analiză şi un comision de administrare, avem o rată lunară de 435 de lei, care din punctul nostru de vedere, rata lunară este un indicator al gradului de suportabilitate al consumatorilor pentru că această rată lunară trebuie raportată ca pondere în venitul consumatorului respectiv. Ea nu trebuie să depăşească 50% din venitul consumatorului, astfel încât aceasta să fie suportabilă. Atunci, practic creditele acordate într-o manieră responsabilă în care ne asigurăm că acest consumator are capacitatea să ramburseze acest credit, trebuie să avem grijă să aibă şi o rată lunară accesibilă. Astfel, dacă avem acest exemplu cu un credit de cinci mii de lei, cu o rată lunară de 435 de lei, vom vedea că la sfârşitul celor 12 luni, de fapt, consumatorul plăteşte 493 de lei. Ceea ce înseamnă o pondere în costul total al creditului de 10%, am luat DAE de 20%, dar dobânda trebuie să fie de 0,1% ca să putem să ajungem la un DAE la un credit de un an de 20%, ceea ce nu este posibil. Practic, nu ai din ce să îţi finanţezi costurile. Trebuie să avem grijă, pentru că acest DAE este un indicator care compară credite similare oferite de mai mulţi finanţatori, dar nu indică costurile reale ale finanţării”  a subliniat Melania HĂNCILĂ, secretar general al Asociației Societăților Financiare, ALB România.

Proiectul, care a stârnit discuţii aprinse în Parlament între instituţiile financiare şi legiuitori trebuie să ţină cont atât de nevoile consumatorilor, cât şi de stabilitatea pieţei financiare. Marius BUDĂI, preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, a declarat că legea va fi ţinută în dezbatere atât cât este necesar pentru ca forma finală să nu aibă efecte negative şi să nu ducă la restrângerea ofertelor de creditare sau la destabilizarea sectorului. „Trebuie să fim cinstiţi unii cu alţii şi flexibili dacă vreţi să putem face o dezbatere. E atributul nostru, al parlamentarilor, să legiferăm, să legiferăm bine, nu oricum. Şi dacă s-a decis că trebuie să existe o plafonare în România, o vom face, să ştiţi. Ajutaţi-ne să ajungem la cea mai bună soluţie. Nu fiţi rigizi în negocieri, pentru că atunci nu o să ajungem la cea mai bună soluţie.(…) Argumentele sunt foarte multe, trebuie cântărite cu atenţie, vom face dezbateri generale şi la comisie, după care, dacă ajungem la un punct de înţelegere, vom intra la dezbateri pe fond. Dacă nu, vom face atâtea dezbateri generale câte e nevoie.”

Pe de altă parte, reprezentanții băncilor avertizează că plafonarea dobânzilor îi va afecta atât pe micii consumatori, cât și pe clienții cu venituri mari. Și că, în același timp, limitarea nu va duce la o reducere a costurilor împrumuturilor, mai ales în cazul creditelor vechi, care s-au dat cu ani în urmă. “Să nu învrăjbm industrii și oameni. Este important să fim atenți la detalii, să discutăm tehnic, însă e nevoie să luăm în calcul și influențele macroeconomice. Ca să scăpăm de abuzuri, trebuie să existe reglementări”, a precizat Florin DĂNESCU, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor.

Asociațiile bancare cer ca BNR să intervină și să instituie mecanisme clare de plafonare a dobânzilor de  pe piață. “Cel puțin în ce privește creditele ipotecare, piața ar trebui lăsată șă își urmeze cursul. O eventuală supralegiferare ar putea constitui o abordare greșită. Cel mai corect ar fi ca acest coeficient al plafonării să se facă în funcție de dobânda medie pe produs și ar trebui stabilit de BNR”, a declarat Bogdan PREDA, secretar general, director executiv relații publice și instituționale, Consiliul Patronatelor Bancare din România.

Una din temele principale de dezbateri a fost și cea legată de varianta ca legea plafonării dobânzilor să se aplice și contractelor în derulare „Curtea Constituțională a stabilit un lucru clar: niciun text constituțional nu poate interveni asupra unui contract care este dezechilibrat din punctul de vedere al drepturilor și obligațiilor părților”, a argumentat senatorul Daniel ZAMFIR. De altfel, forma legii votată în Senat prevede această posibilitate. Lucrurile s-ar putea schimba în Camera Deputaților, însă. „Nici pomeneală să se aplice la trecut. Acest argument nu ține”, a decalarat Eugen NICOLICEA, președintele comisiei Juridice din Camera Deputaților. Concluzia principală a celor prezenți la forumul INTACT Media Group a fost că această propunere legislativă, care va avea impact major asupra tuturor românilor care au credite trebuie atent dezbătută, pănă cînd se vor putea găsi acele soluții care să ofere protecția consumatorilor și, în același timp, să nu destabilizeze economia.

Concluzia principală a celor prezenți la forumul INTACT Media Group a fost că această propunere legislativă, care va avea impact major asupra tuturor românilor care au credite trebuie atent dezbătută, pănă cînd se vor putea găsi acele soluții care să ofere protecția consumatorilor și, în același timp, să nu destabilizeze economia.

INTACT Professional Debates le mulțumește tuturor participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!