DEȘEURILE – DE LA PIERDERE LA RESURSĂ: OBIECTIVE PENTRU ROMÂNIA

10/08/2017

Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. Românii produc 6 milioane de tone de deșeuri în fiecare an. Din păcate, o mare parte a acestora poluează mediul înainte de a fi distruse și prea puțin sunt reciclate și transformate în resurse.

Cum putem modifica modul în care producem și consumăm, în așa fel încât să producem din ce în ce mai puține deșeuri, pe care să le folosim în același timp „cu cap” – au fost problemele ridicate în cadrul Forumului „Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România”, organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra Stoicescu.

”Trebuie să vorbim de realitatea pe care o trăim, o realitate sumbră: nu se face colectare selectivă, avem probleme cu reciclarea și colectarea, suntem în ultimul ceas. Trebuie să vedem cum putem, ideal vorbind, sa transformăm gunoiul, să colectăm selectiv, pet cu pet, sticlă cu sticlă, și să vedem ce se poate obține din asta.” – a arătat, în deschiderea întâlnirii, Directorul Executiv al grupului, Alessandra STOICESCU.

Până în 2020, fiecare ţară a Uniunii Europene trebuie să recicleze jumătate din deşeurile sale municipale, iar 70 % din deşeurile nepericuloase din construcţii şi demolări trebuie să fie reciclate sau recuperate. În acest moment, România reușește să refolosească doar 5 procente din deșeuri, iar Ministerul Mediului trebuie să ia măsurile necesare atingerii obiectivelor impuse de Uniune.

„Suntem într-o situație în care nu ar fi trebuit să ne găsim dacă temele ar fi fost rezolvate de la început, în ordine cronologică, și noi toți am fi respectat legile. Trebuie să ne gândim la modul cum ne putem responsabiliza. Trebuie să avem grijă de sănătatea populației României, de mediul în care trăim și de resursele naturale, care nu sunt inepuizabile, pentru viitorul acestei țări și pentru ca toate generațiile de acum înainte să beneficieze de aceste resurse naturale.” – a arătat Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministru al Mediului.

Aceasta a mai declarat că este absolut necesar ca industria de reciclare din România să sporească. „Suntem într-o situație deplorabilă: nu avem nici măcar 5% grad de reciclare. În viitor, Ministerul Mediului va implementa o procedură clară privind modul în care trebuie realizată colectarea selectivă, un tarif diferențiat, astfel încât cetățeanul să știe că are un câștig imediat dacă face colectare selectivă.”

Primăria Capitalei este una dintre instituțiile care vin cu măsuri concrete pentru gestionarea inteligentă a deșeurilor. Municipalitatea a semnat un acord pentru amplasarea în oraș a 50 de containere de colectare selectivă (câte 8-9 în fiecare sector).

„La aceste centre de colectare selectivă – unele complet automatizate, altele deservite de o persoană – cetățenii vor fi recompensați pentru acest gest, de a aduce un PET, printr-un stimulent financiar, fie cu vouchere de reduceri, fie cu bani. Este un prim pas, dar este o dovadă că ne preocupă acest subiect și că dorim să participăm la procesul de educare și conștientizare a faptului că deșeurile pot deveni o resursă importantă, dar că trebuie să fim capabili să le colectăm.” – a arătat Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA.

Mihai FIFOR, Ministrul Economiei, prezent și el la Forumul organizat de Intact Media Group, a explicat că problema colectării selective trebuie abordată încă de la educația din școală.

„Fiecare dintre noi trebuie să promoveze, să le explice oamenilor, că nu este un lucru rău să folosim deșeuri, că tot ce rezultă din ele înseamnă recuperare de resurse, care duce la un mediu sănătos și la o viață mai curată.”

Reprezentanții firmelor de salubritate au amintit, la râdul lor, că deșeurile reprezintă un reziduu al vieții cotidiene a cetățenilor, iar eliminarea lor nu este o treabă ușoară.

„Este un serviciu contracost și trebuie plătit în funcție de cum aruncăm deșeurile: cei care colectează selectiv trebuie să plătească un tarif redus sau zero. În București, principala activitate este depozitarea deșeurilor, aceasta reprezintând 90-95% din soluțiile de eliminare a deșeurilor. Iar acest lucru trebuie să ne facă să fim mai atenți în perioada următoare, prin promovarea de tehnologii alternative, pentru a nu crea o criză a deșeurilor.” – a explicat Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group.

Constantin DAMOV, Fondatorul Green Group, a vorbit și el despre potențialul economic al deșeurilor. „Un pas către ce vrem să facem este să înțelegem acest concept de economie circulară. Deșeurile sunt ca apa – odată stăpânite, înseamnă viață. Deșeurile au un potențial enorm din punct de vedere al poluării, dar noi vedem un potențial și mai mare din punct de vedere al economiei.” Constantin Damov a dat un exemplu mai mult decât grăitor, subliniind importanța banalului PET. „PET-ul este vedeta noastră, pentru că îl vedem peste tot, poluează vizual și material mediul înconjurător. Mulțumită reciclării PET-ului, am reușit să recuperăm industria de producere a fibrei sintetice. Am recuperat o industrie prin deșeuri, acesta este un exemplu de economie circulară. Importantă este reducerea impactului asupra mediului, pentru că economisim resurse naturale, reducem amprenta de dioxid de carbon și energia consumată cu 50% față de fabricarea fibrelor sintetice din petrol.”

Din păcate, compania  este nevoită să importe PET-urile necesare fabricării fibrei sintetice din alte țări, pentru că, la noi, doar una din patru sticle de plastic ajunge în industrie. „Importăm 50% din necesarul de PET-uri din alte țări europene, când știm că există în țară și ajunge la groapă. Este păcat! În direcția aceasta încercăm să intervenim, implicându-ne chiar din partea de colectare, prin acorduri de voluntariat, pe care le semnăm cu autoritățile locale. Sperăm să creștem rata de captare în România, ca să nu mai importăm.” – a declarat Constantin Damov.

Reprezentanții mediului privat au prezentat în cadrul discuțiilor mai multe soluții menite să faciliteze atingerea unui nivel cât mai ridicat de reciclare a deșeuruilor. Un exemplu în acest sens a venit din partea directorului Arcelor Mittal Galați, Ionel BORȘ. „Depozitele de zgură sunt o valoare pentru noi toți, pentru că se pretează foarte bine la infrastructura de drumuri și cale ferată, este un înlocuitor perfect pentru piatra de pe tarasamente și cale ferată. Este o bogăție și este păcat să nu o folosim. În plus, ajută și mediul, pentru că nu mai luăm piatra din cariere.”

Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, și-a arătat reținerea privind capacitatea României de a implementa principiile economiei circulare. „Dacă facem o analiză atentă a indicatorilor macroeconomici, din păcate răspunsul este ”nu”. Și îngrijorătoare este de fapt perspectiva. (…) Suntem săraci și utilizăm ineficient resursele naturale-cheie, cum ar fi apa, care are o valoare economică foarte mică. De exemplu, se raportează un număr tot mai mare de consumatori casnici racordați la sistemul de apă și canalizare, dar în același timp se raportează o scădere a consumului de apă la nivelul consumatorilor, deci apare o problemă legată de corectitudinea datelor statistice la nivelul României.” Iulian Iancu a arătat că România se află în acest moment în situația de a risipi, nu de a recicla, o abordare pe care nu și-o va mai permite mult timp. „România încă are resurse de materii prime, cu care, dacă am fi un pic mai inteligenți, ne-am putea asigura independența din punct de vedere energetic.”

La rândul lui, Daniel ZAMFIR, Președintele Comisiei Economice, de Industrii și Servicii din Senat, a subliniat că deșeurile sunt o resursă care se risipește în proporție de 95%.

„Eu cred că și deșeurile au nevoie de o disciplină, trebuie orientate către o industrie. Produc creștere economică fără consum de resurse. (…) Putem redeveni groapa de gunoi a Europei. Mă îngrijorează că, în 3 ani, România va fi năpădită de gunoaie, pe care nu vom mai avea unde să le depozităm. Suntem la 3 ani de dezastru.” – a arătat Daniel Zamfir.

Cornel BREZUICĂ, Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu și secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat că autoritățile au fost nevoite să suspende taxa de groapă. care nu reciclează separat.”

„Termenul a fost amânat până la 1 decembrie 2018, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2019. Normele metodologice nu au fost corecte, iar la nivelul autorităților locale s-a creat o problemă legată de perceperea taxei de la cei care nu reciclează separat.”

Cristian LAZĂR, Directorul de Marketing-Dezvoltare al Rom Waste Solutions, a arătat că este nevoie să se țină cont de necesitatea implementării legislației europene în domeniu, de implementarea unor instrumente economice, cum ar fi taxa de depozitare și, cel mai important, să se țină cont de principiul ”poluatorul plătește”. „Degeaba facem programe dacă nu se implementează acest sistem diferențiat de tarifare, dacă un cetățean care colectează selectiv plătește la fel cu unul care nu sortează deșeurile.” – a subliniat Lazăr.

Mihai ROHAN, Președinte CIROM, a făcut referire la anunțul oamenilor de știință potrivit cărora, pe 2 august anul acesta, omenirea și-a terminat resursele și începe să trăiască ”pe datorie”. De asemenea, el și-a exprimat dezamagirea față de măsurile luate până acum de autorități și care nu au efectele scontate. „Problema nu sunt deșeurile din industrie, ci cele municipale. Noi am devenit un depoluator, dar nu găsim pe piața din România nici jumătate din necesarul capacității noastre.”

Primarul Sectorului 6, Gabriel MUTU, a subliniat necesitatea informării, atât la nivelul autorităților, cât și al cetățenilor: „Bucureștiul este cel mai mare producător de deșeuri, cu peste 20% din cantitatea la nivel național. Ne dorim toți colectare selectivă, dar să mutăm toată responsabilitatea pe umerii cetățenilor nu mi se pare corect.”

Despre aspectul social al colectării deșeurilor a vorbit și Edilul Sectorului 5, Daniel FLOREA. El a cerut ajutorul firmelor private, pentru igienizarea anumitor zone din București. „În sectorul 5 sunt câteva blocuri locuite de oameni fără loc de muncă. Nu există asociație de proprietari, iar oamenii nu au unde să arunce gunoiul pentru că nu pot încheia contract cu o firmă de salubrizare. Care este dimensiunea socială a reciclării deșeurilor?”

Constantin Damov, Fondatorul Green Group, a subliniat importanța deșeurilor din punct de vedere economic. „Toată baza industriei de reciclare stă în a fi înțeleasă de către zona de industrie. Deșeul nu este o problemă de mediu, ci de economie.”

Epsică CHIRU, director adjunct Apa Nova, a prezentat un exemplu de reușită în lupta cu deșeurile. „Am înființat un centru verde care se ocupă de colectarea selectivă a deșeurilor. Iar rezultatele vorbesc de la sine: dacă în 2015 cantitatea de deșeuri nepericuloase valorificate a fost de 39 de tone, anul trecut cantitatea a crescut la 95 de tone. Nămolul din epurare, de exemplu, a fost folosit cu succes ca îngrășământ în agricultură.”

Sorin CHIRIȚĂ, City Manager al Capitalei, a arătat că Bucureștiul este unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa, dar care, din păcate, nu face colectare selectivă. „La noi e mai ușor să arunci gunoiul la grămadă, decât să colectezi selectiv. E foarte ieftin să poluezi, e gratis, de fapt.”

Transformarea deşeurilor într-o resursă, până în 2020, este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea depozitelor de deşeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile şi stoparea transporturilor ilegale de deşeuri.

Dezbaterea “Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România” a fost organizată de Intact Media Group
și a fost susținută de Iridex Group, Green Group,
Rom Waste Solutions, Urban S.A. și CIROM.